Percheziţii la Compania de Apă Braşov şi la locuinţele unor politicieni, într-un dosar de luare de mită şi trafic de influenţă

Procurorii anticorupţie fac, joi, percheziţii la Compania de Apă Braşov şi la locuinţele unor politicieni, într-un dosar de luare şi dare de mită, dar şi de trafic de influenţă, fiind vizați directorul general al Companiei de Apă, Liviu Cocoş, prim-vicepreşedintele filialei locale a liberalilor braşoveni şi unul dintre vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Braşov, potrivit unor surse citate de presa locală, conform News.ro. 

DNA a informat ulterior că procurorii instituţiei fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2024 – 2025, de către funcţionari publici şi complici ai acestora. Conform DNA, 12 percheziţii au loc în judeţele Braşov şi Galaţi, din care patru la locuinţele unor instituţii publice şi restul la domiciliile unor persoane sau la punctele de lucru ale unor societăţi comerciale.

Potrivit publicaţiei transilvania365.ro, Compania de Apă este de mai mulţi ani în centrul atenţiei, după ce, deşi are pierderi de apă de peste 40%, fostul director general interimar a încasat un salariu de peste 71.000 de lei brut pe lună (aproximativ 14.600 de euro), adică un salariu net de peste 40.000 de lei (aproximativ 8.500 de euro). Salarii apropiate aveau şi ceilalţi directori ai companiei, mai precizează aceeaşi sursă.

Actualul director general al Compnaiei de Apă Braşov, Liviu Cocoş, a fost primar al staţiunii Predeal, din judeţul Braşov, până în iunie 2017, când prefectul de la acea vreme al judeţului a emis ordinul de încetare de drept, înaintea expirării perioadei normale, a mandatului său.

Ordinul prefectului a avut la bază o sentinţă penală pronunţată de Judecătoria Braşov, rămasă definitivă prin decizie a Curţii de Apel Braşov, prin care Liviu Cocoş a fost condamnat la pedeapsa de un an de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Liviu Cocoş a fost acuzat, alături de 12 consilieri locali, că a atribuit preferenţial, în 2011, locuinţe ANL unor persoane care aveau un punctaj mai mic decât alţi beneficiari înscrişi pe listă.