Persoanele fizice care obțin venituri din chirii pe termen scurt, obligați să utilizeze aparate de marcat și să emită bon fiscal (proiect)

Persoanele fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală au obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale cu aceste aparate, pe care să le înmâneze clienților, în condițiile legislației specifice, potrivit unui proiect postat pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Nota de Fundamentare precizează: “În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal

-aproximativ 1.300 de persoane fizice au declarat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de peste 5 camere, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, pentru care venitul net anual este determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
– media anuală a veniturilor nete anuale declarate de aceștia este de 23.968 lei, iar valoarea medianei ponderii cheltuielilor deduse raportat la venitul brut este de 38,95%;
– aproximativ 8.300 de persoane fizice au declarat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de 1- 5 camere, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, pentru care venitul net anual este determinat pe baza normelor de venit stabilite de către Ministerul
Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului;
– media anuală a veniturilor nete anuale declarate de aceștia este de 16.928 lei.

În acest context s-a apreciat necesară modificarea reglementărilor în sensul uniformizării și simplificării regulilor de impunere în vederea facilitării conformării voluntare a contribuabililor, simultan cu reducerea sarcinii administrative pentru contribuabil și organul fiscal.

Astfel, se propune modificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din activități independente obținute ca urmare a prestării de servicii de cazare, în sensul eliminării modalității de stabilire a venitului net anual pe bază de normă de venit, inclusiv renunțarea la posibilitatea de a opta pentru determinarea venitului net anual în sistem real și introducerea unei noi modalități de determinare a venitului net prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual. Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură,
încasate în cursul anului fiscal.

Pentru determinarea venitului net contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală și nu au obligația de a conduce evidență contabilă.

Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, fiind impozit final.

Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice.

Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la termenul legal de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice.

Pentru aceste venituri contribuabilii datorează contribuții sociale obligatorii potrivit prevederilor Titlului V din Codul fiscal, aplicabile veniturilor din activități independente.

Totodată, se reglementează faptul că, în cazul în care, în cursul aceluiași an fiscal, contribuabilul desfăşoară activități independente de prestare de servicii de cazare, precum și activități independente pentru care venitul net anual se determină pe baza normelor anuale de venit sau în sistem real, pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă, pentru aceste venituri rămân aplicabile prevederile art. 68 și 69 din Codul fiscal, după caz.

De asemenea, se propune revizuirea regimului fiscal aplicabil veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor obţinute de către proprietar din închirierea pe termen scurt a unui număr cuprins între 1 și 7 camere inclusiv, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, în
cursul unui an fiscal.

Se propune aplicarea aceluiași regim fiscal veniturilor realizate de uzufructuari sau alți deţinători legali, din închirierea pe termen scurt a unui număr cuprins între 1 și 7 camere inclusiv, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea. Închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alți deţinători legali, a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, reprezintă închirierea neîntreruptă a unei camere, aceleiași persoane, pentru perioade de maximum 30 de zile, într-un an calendaristic.

Venitul net anual din închirierea pe termen scurt a camerelor se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut. Veniturile din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, se consideră venit anual indiferent dacă sunt realizate într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni
ale aceluiaşi an fiscal. Pentru determinarea venitului net din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală și nu au obligația de a conduce evidență contabilă.

Totodată, persoanele fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală au obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale cu aceste aparate, pe care să le înmâneze clienților, în condițiile legislației specifice.

Impozitul anual datorat se stabileşte de contribuabil prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul legal de depunere.

Pentru aceste venituri contribuabilii datorează contribuții sociale obligatorii potrivit prevederilor Titlului V din Codul fiscal aplicabile veniturilor din cedarea folosinței bunurilor.

Începând cu anul fiscal în care numărul camerelor închiriate pe termen scurt, situate în locuinţe proprietate personală, este de peste 7 camere, veniturile realizate reprezintă venit din activități independente și se supun impunerii potrivit prevederilor Titlului IV cap. II – Venituri din activităţi independente și ale Titlului V din Codul fiscal, aplicabile veniturilor din activităţi independente.

Măsurile propuse vizează atât modificarea regimului fiscal cât și corelarea dispozițiilor Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare cu prevederile legislației specifice domeniului turismului. Astfel, sintagma ”activitatea de închiriere de camere în scop turistic” conform prevederilor Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 925/2017, cu modificările ulterioare, are în vedere activitatea de “prestare de servicii de cazare” în cazul veniturilor din activități independente. Totodată, în cazul contribuabililor Titlului IV – Impozitul pe venit din Codul fiscal, se propune, utilizarea noțiunii de ”operator economic definit potrivit legislației specifice domeniului turismului”, respectiv potrivit prevederilor art. 2
lit. a) din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. 65/2013, pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
”a) operator economic – persoana fizică, persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală sau familială, (…), care desfăşoară activităţi de cazare, (…);”
În corelare cu prevederile art. 4 alin. (1^2) din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism nr.65/2013, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora ”operatorii economici persoane fizice pot solicita clasificarea doar pentru un număr maxim de 7 camere încadrate la tipul de structură de primire
turistică apartamente şi/sau camere de închiriat în locuinţe familiale proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea”, în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosinței bunurilor, se propune modificarea numărului de camere situate în locuințe proprietate personală de la 5 la 7 camere inclusiv.
De asemenea, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins între unu și 5 camere inclusiv, situate în locuințe proprietate personală urmează a se utiliza sintagma “închiriere pe termen scurt” pentru un număr de camere cuprins între unu și 7 camere inclusiv,
situate în locuințe proprietate personală, cu scopul de a se realiza distincția între aceste venituri din cedarea folosinței bunurilor și cele realizate din prestarea de servicii de cazare”.

Se propune implementarea măsurilor începând cu veniturile aferente anului 2026.