Perspectiva evoluției pieței de capital până în 2030 și tendințe de transformare la nivelul consiliilor de administrație (Gabriela Hârțescu)

Autor: Dr. Gabriela Hârțescu – Decan și Membru Fondator, Envisia – Boards of Elite

Într-o eră definită de schimbări fără precedent, piața de capital se află în fruntea schimbărilor transformatoare, necesitând o abordare în perspectivă.

Principalele aspecte care vor reconfigura peisajul pieței de capital sunt:

1. Cadrul de reglementare: provocări în evoluția pieței de capital

Piața de capital, un pivot în sistemul financiar global, se confruntă cu provocări complexe în călătoria sa către 2030. Principala provocare o reprezintă adaptarea imperativă la cadrele de reglementare în continuă evoluție, concentrarea fiind, în special, pe alinierea la și navigarea prin peisajul de reglementare dinamic.

Perturbațiile tehnologice (technological disruptions) reprezintă o altă provocare semnificativă. Pe măsură ce piața integrează tehnologii avansate, asigurarea continuității activității, în același timp gestionând riscurile asociate cu adoptarea rapidă a tehnologiei, devine primordială. Creșterea securității cibernetice apare ca o preocupare permanentă, solicitând măsuri solide pentru a proteja integritatea tranzacțiilor financiare, inclusiv prin prevederi de reglementare specifice.

2. Valorificarea schimbării: oportunități pe piața de capital în creștere

În timp ce provocările continuă să apară, piața de capital din 2030 oferă oportunități multiple pentru furnizorii de servicii financiare și consumatori acestora. Adaptarea produselor pentru a satisface nevoile specifice ale consumatorilor devine un catalizator al inovației.

Concurența crescută promovează un mediu în care consumatorii beneficiază de o multitudine de opțiuni, iar furnizorii de servicii financiare sunt stimulați să-și îmbunătățească ofertele. Statistic, piața de capital, evaluată la cca 50 de trilioane USD la nivel global, oferă spațiu amplu pentru creștere și diversificare.

3. Tendința de transformare: coroborată cu dinamica pieței de capital

Anticiparea tendințelor este crucială pentru stakeholderii pieței de capital/părțile interesate care urmăresc să se poziționeze avantajos pe această piață în evoluție. Integrarea tehnologiilor avansate precum inteligența artificială și blockchain-ul este de așteptat să redefinească dinamica pieței. Investițiile durabile, proiectate să crească substanțial cu un CAGR (Compound Annual Growth Rate – rată anuală compusă de creștere) de 20%, subliniază trecerea către practici financiare responsabile de mediu.

Descentralizarea ecosistemelor financiare apare ca o tendință transformatoare, facilitată de tehnologiile blockchain și distributed ledger technologies (technologia registrelor distribuite).

4. Dinamica capitalului: tendințe globale și de segmentare până în 2030

Înțelegerea nuanțată a dinamicii și a segmentării din cadrul pieței de capital oferă perspective esențiale pentru planificarea strategică. Piața de acțiuni, evaluată la cca 30 de trilioane USD la nivel global, se estimează că va experimenta o rată de creștere anuală de 8%.

Din punct de vedere geografic, Asia-Pacific (APAC) apare ca un jucător cheie, contribuind în mod semnificativ la capitalizarea pieței globale. Se așteaptă că această regiune va avea cea mai mare creștere, cu o capitalizare de piață estimată de 25 de trilioane USD, subliniind importanța tot mai mare a APAC în modelarea peisajului pieței de capital globale.

5. Evoluție: modele de afaceri inovatoare care remodelează piața de capital

Inovarea în modelele de afaceri va deveni un pivot pentru succesul pe piața de capital în 2030. Modelele de distribuție, prin parteneriatele cu entitățile fintech și utilizarea pe scară largă a  API-urilor (application programming interface), câștigă teren. Modelele de piață, care permit separarea proceselor de producție și de livrare, introduc un lanț valoric reînnoit. Soluțiile bazate pe tehnologie, inclusiv platformele bazate pe blockchain, remodelează peisajul.

Adoptarea tehnologiei financiare (FinTech) este martorul unei creșteri remarcabile de 15% de la an la an a acestei industrii.

6. Targetarea cu precizie a diverselor grupuri țintă din piața de capital

Identificarea și abordarea nevoilor specifice ale publicului țintă este esențială pentru implicarea susținută pe piață. Millennials, reprezentând 35% din investitorii globali, apar ca un grup demografic dominant.

Elaborarea de strategii care să răspundă preferințelor Millenials, cum ar fi abordările digitale și opțiunile de investiții durabile, devine imperativă pentru instituțiile financiare. În același timp, abordarea nevoilor în evoluție ale unei populații în vârstă/Generația X devine crucială pentru asigurarea incluziunii în cadrul pieței. Folosind tehnologia pentru demistificarea proceselor financiare, instituțiile pot crea produse și servicii care rezonează cu diversele generații din piață.

7. Creștere viitoare și proiecții pe piața globală de capital

Traiectoria pieței de capital către 2030 indică o creștere robustă, susținută a inovației tehnologice, adaptabilitate la cadrul de reglementare și răspunsuri strategice la provocările emergente.

Proiecțiile indică faptul că piața capital va crește la 70 de trilioane USD până în 2030, reprezentând o dezvoltare semnificativă.

În concluzie, pe măsură ce navigăm în viitorul pieței de capital către 2030, o perspectivă vizionară nu este doar o opțiune, ci o necesitate. Capacitatea de a accepta schimbarea, de a valorifica puterea transformatoare a tehnologiei și de a prioritiza nevoile specifice ale participanților pe piață va determina succesul pieței de capital în următorul deceniu.

Capacitatea industriei de a facilita tranzacții fără întreruperi, de a oferi produse de investiții inovatoare și de a promova un ecosistem financiar transparent și incluziv va fi piatra de temelie a creșterii sale susținute.

Pe măsură ce participanții pieței se angajează în această călătorie transformatoare, viitorul pieței de capital promite dinamism, inovație și un angajament hotărât de a modela un peisaj financiar care să răspundă nevoilor în evoluție ale unei societăți globalizate.

În acest context de dinamism și evoluție, într-un mediu de schimbare accelerată, guvernanța va evolua și consiliile de administrație vor fi angrenate într-un proces continuu de transformare.

Boardurile nu au nicio altă opțiune decât să evolueze. Confluența incertitudinilor macroeconomice, a tensiunilor geopolitice, a schimbărilor climatice și a evoluțiilor (perturbărilor/disruptions) digitale a condus la riscuri imprevizibile, la o societate polarizată și la dezvoltarea unor stakeholderi tot mai implicați/stakeholderi activiști.

Experții internaționali discută despre modul în care guvernanța trebuie să se transforme pentru a face față acestor provocări permanente.

Consiliile de administrație nu își pot îndeplini eficient rolul și misiunea decât dacă sunt  vizionare, flexibile și proactive.

Iată câteva perspective esențiale pe care fiecare consiliu ar trebui să ia în considerare în acest mediu dinamic:

1. Să se adapteze la incertitudine

Navigarea organizațiilor lor în incertitudine înseamnă a face față necunoscutului; este vorba despre căutarea activă a oportunităților într-un mediu incert. Este imperativ ca liderii să cultive în mod activ  „capacitatea de adaptare la incertitudine” – capacitatea de a face față și de a prospera într-un mediu incert. Consiliile de administrație trebuie să încurajeze această capacitate în cadrul organizațiilor lor, trimițând un mesaj clar conducerii executive că incertitudinea nu este doar o amenințare, ci și o oportunitate de posibilități neexplorate.

2. Să acorde mai multă atenție „uzurii morale” a riscurilor

Consiliile de administrație ratează adesea semnele vulnerabilităților unei companii, în special în mediile volatile. Ele omit uneori semnele de uzură morală a riscurilor comune sau obișnuite, neobservând cum se transformă acestea, în evoluție. Uzura morală a așa-ziselor riscuri comune trebuie adusă în prim-planul discuțiilor strategice, ele trebuie făcute vizibile, pentru a aborda în mod eficient acest „ucigaș tăcut” al companiilor.

3. Să redefinească crearea de valoare și echilibrarea intereselor stakeholderilor/ părților interesate

Consiliile de administrație trebuie să găsească un nou echilibru între concentrarea pe obținerea randamentului pentru acționari și o abordare orientată către ecosistemul părților interesate, luând în considerare interesele și preocupările angajaților, clienților, furnizorilor, comunităților și mediului. Punctul cheie îl reprezintă alinierea proprietarilor/ownership-ului, consiliul de administrație și conducerii executive în jurul unei misiuni clare care ține cont de diferitele interese ale acestora și să stabilească un echilibru între ele. Obligația noastră ca lideri și membrii în consilii de administrație este să dovedim că sustenabilitatea și profitabilitatea sunt compatibile.

4. Să regândească structurile de stimulente și de KPI-uri

Comitetele de remunerare trebuie să revizuiască modul în care managementul este stimulat și ce indicatori sunt utilizați pentru a le măsura performanța. Este necesară o viziune mult mai critică asupra modului în care o politică de remunerare duce cu adevărat la crearea de valoare pe termen lung. Selectarea KPI-urilor nu este doar o sarcină tehnică pentru comitetul de remunerare, ci un exercițiu strategic pentru întregul consiliu.

5. Să numească membri de consiliu care au o abordare „holistică”

Construirea unui consiliu cu adevărat eficient necesită o perspectivă holistică a întregii echipe pentru a face față provocărilor viitoare. Consiliile de administrație trebuie să ia în considerare experiența de conducere și mentalitatea etică – nu doar abilitățile – atunci când numesc membrii în consiliu. Am putea spune metaforic că, ingredientele bune nu garantează o masă bună, dar că nici nu poți să pregătești o masă bună cu ingrediente care nu sunt de calitate.

6. Să investească în competențe și abordări diverse

Consiliile de administrație trebuie să investească în dezvoltarea propriilor capabilități și competențe pentru a supraveghea eficient riscul și a anticipa evoluțiile din mediul în continuă schimbare. A te baza doar pe informațiile furnizate de companie este insuficient. Consiliile de administrație trebuie să caute în mod activ perspective și abordări noi de la experți și de la profesioniști care gândesc diferit, pentru a provoca și stimula permanent gândirea managementului executiv.

7. Să definească clar diferitele roluri

Va fi nevoie tot mai mult să facem distincția între rolul proprietarului/ownership-ul, al membrilor consiliului de administrație și al echipei executive. Proprietarii companiilor trebuie să fie responsabili pentru definirea misiunii acesteia. Apoi, îndeplinirea misiunii trebuie plasată către consiliu și management. În lumea companiilor listate, acest proces este chiar mai complex. Asigurarea alinierii între aceste trei niveluri este esențială pentru crearea eficientă a valorii.

8. Să echilibreze rolul tot mai complex al consiliului de administrație

Responsabilitățile consiliului devin din ce în ce mai complexe și nuanțate, necesitând un echilibru delicat între supravegherea tradițională și rolul său modern, care include și: îndrumarea managementului, împărtășirea expertizei și acționarea ca o cabină de testare (locul unde se testează și discută noi idei). Este esențial ca membrii consiliului să rămână obiectivi și să se sprijine unul pe celălalt cu obiectivitate.

9. Să prioritizeze versatilitatea și reflecția la nivelul consiliului de administrație

Consiliile de administrație trebuie să fie capabile să se adapteze și să își schimbe modul de lucru în funcție de circumstanțe. Acest lucru necesită o atenție și reflecție constantă asupra a ceea ce funcționează și a ceea ce nu funcționează. În aceste timpuri este deosebit de importantă agilitatea în sala de consiliu. Consiliul trebuie să își asume diferite roluri, în funcție de deciziile specifice pe care trebuie să le ia, pentru a rămâne eficient și relevant.

10. Să asigure dezbateri deschise, bazate pe încredere în consiliu

Dezbaterile deschise, incluzive și constructive sunt esențiale în orice context de luare a deciziilor, dar mai ales într-un mediu complex, în schimbare rapidă. Îmbrățișarea principiilor leadershipului echitabil, care includ implicarea activă, transparența și evaluarea obiectivă, este un sprijin puternic de a aborda și depăși potențiale interese părtinitoare, care sunt inerente. Această abordare îmbunătățește calitatea proceselor de luare a deciziilor, asigurând corectitudinea și eficacitatea acestora.

Îmbrățișând aceste zece perspective cheie, consiliile de administrație pot cultiva o guvernanță puternică, cu viziune, care este rezistentă în fața oricărei provocări.

Gabriela Hârțescu a încheiat intervenția în cadrul Forumului Pieței de Capital 2024 mulțumind Financial Intelligence pentru parteneriatul educational cu Envisia – Boards of Elite, menționând totodată și trei dintre programele din această toamnă, programe dedicate profesionalizării rolului de membru în Consiliul de administrație:

• Guvernanța Corporativă care Creează Valoare, în parteneriat cu Bursa de Valori București; cea de-a 8-a serie se lansează în 18 oct. 2024 – înscrierile sunt în curs; program de dezvoltare profesională continuă
• Board Practice and Directorship, în parteneriat cu Henley Business School – University of Reading; cea de-a 8-a serie se lansează în 15 noiembrie 2024; program post-universitar cu triplă recunoaștere academică internațională (AACSB, AMBA, EQUIS)
• Achieving High Performance in Boardroom, în parteneriat cu Bursa de Valori București, eveniment dedicat membrilor consiliilor de administrație și conducerii executive din companiile din indicele BET-20

Detalii despre portofoliul de programe și evenimentele pe care ENVISIA le propune în aceasta toamnă sunt disponibile la adresa web: https://www.envisia.eu/en/business-school