Petrescu: ”Iran are capacitatea de a genera atacuri cibernetice de impact major”

Republica Islamică Iran are capacitatea de a genera atacuri cibernetice de impact major – în contextul escaladarii fără precedent în ultimii ani a conflictului din Orientul Mijlociu, teatrul de război cibernetic va avea un rol mai mult decât semnificativ în desfășurarea ostilităților pe termen scurt și mediu. Mohammad Javad Azari-Jahromi, ministrul iranian al informațiilor și telecomunicațiilor a luat recent o poziție centrală în planul de retaliere, prin declarații publice în care atacă direct administrația americană, indicându-ne că planul de dispută poate avea o relevanță cu mult peste conflictele anterioare și în mediul virtual de această dată, a scris Alexandru Petrescu, fostul ministru al comunicațiilor, pe o rețea de socializare.

Statul iranian este recunoscut pentru capabilitatea de a potența tehnologic generarea de atacuri cibernetice și pentru alte entități statale, mai mult sau mai puțin recunoscute din zona Orientului Mijlociu, prin transfer de capabilități tehnice, know-how sau prin externalizarea inițierii de atacuri cibernetice către grupări specializate în astfel de demersuri. Există o predispoziție evidentă de a genera atacuri cibernetice și în vremuri de aparent armistițiu, elocvent fiind atacul Shamoon, în 2012, asupra Saudi Aramco și asupra instituțiilor guvernamentale saudite.

Istoricul Iranului de atacuri în mediul virtual este unul semnficativ, vizând bănci americane, precum Bank of America sau New York Stock Exchange și NASDAQ în anul 2012 cât și industria hotelieră prin Sands Casino Hotel în Las Vegas și exemplele pot continua. Din punct de vedere tactic, atacurile cibernetice au avut drept obiectiv și țările europene vestice în zona de infrastructură și telecomunicații în intervalul 2012-2014, un exemplu elocvent fiind atacul DDoS asupra sectorului financiar european în anul 2012. Atacurile vizează cu preponderență infrastructuri critice, capacitățile de producție și sisteme cu interdependență mulți-națională.

Ca urmarea a acordului nuclear semnat cu administrația Obama, încă din anul 2015, activitatea statului Iran s-a diminuat din punct de vedere al atacurilor cibernetice, dar nu trebuie neglijată posibilitatea infiltrării în rețele relevante ce poate genera repercusiuni inestimabile.

Capacitatea de a acționa în mediul virtual a statului iranian este utilizată și pentru crearea unei infrastructuri pentru diseminarea informației utilizabilă în scopuri de manipulare, fiind de notorietate deja șarja de “fake news” generos distribuită pe rețelele sociale ce a acompaniat atacul insurgenților și milițiilor pro-iraniene asupra ambasadei Statelor Unite din Bagdad de la începutul lui ianuarie 2020.

Iranul navighează spațiul virtual pentru a identifica vulnerabilitățile statelor vizate, a ataca infrastructuri vitale și a culege informații legate de cercetare științifică sau anumite persoane cheie.

România trece printr-un moment nefast de reconjugare ezitantă și fără viziune a arhitecturii administrației digitale, exact într-o perioadă când nivelul de alertă național în spațiul cibernetic trebuie să fie unul ridicat și acompaniat de o analiză constantă și profundă a trendurilor și incidentelor cibernetice la nivel național.