Piaţa de energie, complet liberalizată la 1 ianuarie: Consumatorii – sfătuiți să renunţe la contractele din prezent, cu facturi mai mari, şi să caute în piaţa liberă oferte cu preţuri şi condiţii mai bune

Piaţa de electricitate a devenit complet liberalizată începând de vineri, 1 ianuarie 2021, ceea ce înseamnă că românii nu mai plătesc preţuri stabilitate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), ci trebuie să compare şi să-şi aleagă oferta care li se potriveşte cel mai bine, potrivit Agerpres.

În acest context, cei şase milioane de consumatori care au rămas în piaţa reglementată au două posibilităţi: fie nu fac nimic, rămân cu vechile contracte şi plătesc automat preţuri numite de serviciu universal, care vor fi mai mari cu 13-26%, fie încheie alte contracte în piaţa liberă (concurenţială).

Cel mai mult vor creşte preţurile de serviciu universal pentru clienţii casnici ai Enel Distribuţie Banat, respectiv cu 26%. Urmează Enel Distribuţie Muntenia (inclusiv Capitala), unde electricitatea se va scumpi cu 23%, Enel Distribuţie Dobrogea, cu scumpiri de 18%, Electrica Transilvania Sud şi CEZ Distribuţie, cu 17% fiecare.

La clienţii Electrica Muntenia Nord, preţul de serviciu universal creşte cu 15% faţă de preţul reglementat de acum, la Electrica Transilvania Nord, cu 14%, iar la E.ON Distribuţie, cu 13%.

Momentul i-a luat prin surprindere pe majoritatea românilor. Un sondaj al Asociaţiei Energia Inteligentă arăta că, la începutul lunii decembrie, peste 90% dintre consumatorii casnici de electricitate nu ştiau că piaţa va fi liberalizată de la 1 ianuarie.

Specialiştii recomandă consumatorilor să renunţe la contractele pe care le au în prezent şi care le vor aduce facturi mai mari şi să caute în piaţa liberă oferte cu preţuri şi condiţii mai bune. Ei pot să-şi păstreze furnizorul sau pot alege un altul dintre cei licenţiaţi.

Pe site-ul ANRE există o aplicaţie unde introducem câteva date şi vedem ofertele din zona noastră, în ordinea crescătoare a preţului.

Consumatorii trebuie să ştie dacă nu sunt cumva deja în piaţa concurenţială, pentru că a existat şi până acum această posibilitate. Dacă pe factură scrie “factură piaţă concurenţială”, ei nu au nimic de făcut, pentru că nu mai sunt în situaţia de a plăti automat preţuri de serviciu universal, iar liberalizarea de la 1 ianuarie nu are niciun impact asupra contractului lor.

Oamenii mai trebuie să ştie că nu va rămâne nimeni fără curent dacă nu semnează noi contracte. În plus, ei îşi pot schimba oricând contractele, iar dacă încheie un nou contract până la 1 februarie 2021, acesta se va aplica cu data de 1 ianuarie.

“Cel mai important lucru pe care trebuie să îl ştie consumatorii este că nu este pusă în pericol niciun moment continuitatea alimentării cu energie electrică”, a precizat pentru AGERPRES, Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

Vlăsceanu a explicat că liberalizarea pieţei a început în urmă cu mai mulţi ani şi că fiecare consumator putea încheia şi până acum contracte cu orice furnizor licenţiat.

“Procesul de liberalizare a mai fost parcurs o dată, în cursul anului 2018, până a apărut OUG 114/2018, care a reintrodus preţurile reglementate”, a amintit ea.

Liberalizarea înseamnă că preţurile nu vor mai fi reglementate, iar furnizorii vor achiziţiona toată cantitatea de energie de pe bursă.

“Consumatorii vor primi informările de la furnizori în cursul lunii ianuarie, vor vedea oferta concurenţială şi vor compara cu oferta de serviciu universal şi vor vedea că este mai scump serviciul universal. Acesta este un serviciu de ultimă instanţă şi ar trebui să rămână aşa cum îi spune numele, de ultimă instanţă. Scopul liberalizării este să alegi un furnizor cât mai atractiv”, a continuat reprezentanta companiilor din energie.

“Ce ne lipseşte nouă în acest moment este schema de susţinere a consumatorilor vulnerabili şi sursele de finanţare”, a mai spus Vlăsceanu.

România era ultima ţară din Uniunea Europeană care nu liberalizase până acum piaţa de electricitate. Acest lucru era obligatoriu prin legislaţia europeană, iar România a cerut mai multe derogări de-a lungul anilor, acesta fiind ultimul termen posibil pentru a finaliza procesul.