Diferențele naționale în regulile de marketing ale fondurilor de investiții și utilizarea înșelătoare a mesajelor ESG continuă să fragmenteze piața unică a capitalurilor, în pofida cadrului european comun, potrivit unui raport al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe, citat de 2eu.brussels.
Regulile europene destinate să faciliteze distribuția transfrontalieră a fondurilor de investiții nu au dus la o aplicare uniformă în statele membre, iar greenwashing-ul rămâne principala sursă de probleme în comunicarea către investitori, arată un raport publicat de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe.
Raportul ESMA arată că, în pofida existenței unui cadru european comun pentru distribuția transfrontalieră a fondurilor de investiții, aplicarea regulilor de marketing rămâne profund marcată de diferențe naționale. Deși legislația UE stabilește principii generale pentru comunicările comerciale, statele membre continuă să impună cerințe distincte în privința limbilor utilizate, a formulării avertismentelor de risc și a condițiilor suplimentare aplicabile fondurilor adresate investitorilor de retail. În practică, aceste diferențe fac ca accesul efectiv pe piața unică să depindă în continuare de jurisdicția de destinație, limitând caracterul cu adevărat unitar al distribuției transfrontaliere.
În ceea ce privește supravegherea, ESMA constată că majoritatea autorităților naționale competente analizează materialele de marketing abia după ce acestea au fost publicate și puse la dispoziția investitorilor. Doar un număr redus de state membre aplică verificări ex-ante în mod sistematic. Această abordare permite ca mesajele de marketing să ajungă la public înainte ca eventualele neconformități să fie identificate și corectate, transferând o parte semnificativă a riscului informațional către investitori.
În acest context, raportul ESMA identifică utilizarea mesajelor legate de mediu, social și guvernanță drept cea mai frecventă sursă de intervenții ale autorităților de supraveghere, semnalând riscuri persistente de prezentare înșelătoare a caracteristicilor fondurilor în materialele de marketing.
Datele analizate mai arată că activitatea de marketing transfrontalier este concentrată într-un număr limitat de state membre. Luxemburg și Irlanda generează cea mai mare parte a notificărilor outbound, în timp ce Germania, Franța, Italia și Spania se conturează drept principalele piețe de destinație. Această concentrare accentuează influența practicilor naționale asupra funcționării pieței unice și amplifică efectele fragmentării identificate de raport.
ESMA evidențiază totodată că multe dintre problemele constatate afectează în mod special investitorii de retail, care se bazează într-o măsură semnificativă pe materialele de marketing atunci când iau decizii de investiții. Afirmațiile exagerate privind beneficiile ESG, combinate cu avertismente de risc mai puțin vizibile sau mai greu de înțeles, creează un dezechilibru informațional care subminează obiectivele de protecție a investitorilor urmărite de cadrul european.
Raportul ESMA evaluează aplicarea cadrului european introdus pentru a reduce obstacolele în calea distribuției transfrontaliere a fondurilor. Concluzia principală este că armonizarea legislativă nu a fost suficientă pentru a uniformiza practicile de supraveghere și de marketing. În lipsa unor standarde operaționale mai stricte și a unor controale preventive mai frecvente, fragmentarea pieței și riscul de greenwashing rămân caracteristici structurale ale pieței unice a capitalurilor.
Potrivit raportului ESMA, greenwashing-ul în marketingul fondurilor de investiții nu apare, de regulă, sub forma unor afirmații explicit false, ci prin prezentări selective, incomplete sau dezechilibrate ale caracteristicilor produselor.
În practică, autoritățile naționale au identificat situații în care fonduri fără obiective de sustenabilitate clar definite sunt promovate folosind termeni precum „verde”, „responsabil” sau „durabil”, fără ca aceste afirmații să fie susținute de strategia de investiții sau de documentele juridice ale fondului. Alte cazuri vizează discrepanțe între prospecte, documentele cu informații esențiale și materialele de marketing, ceea ce creează o imagine mai favorabilă decât cea rezultată din documentația oficială.
ESMA mai arată că greenwashing-ul se manifestă frecvent prin accentuarea beneficiilor ESG în materialele promoționale, în timp ce riscurile sau limitările sunt prezentate mai puțin vizibil sau într-un limbaj greu de înțeles. Această practică poate induce investitorii în eroare cu privire la natura reală a produsului și la profilul său de risc.
Această problemă este amplificată de modelul de supraveghere predominant ex-post identificat de ESMA, în care corecțiile sunt solicitate după ce mesajele de marketing au ajuns deja la public. În lipsa unor verificări preventive mai frecvente și a unor standarde operaționale comune, riscul de greenwashing rămâne structural în piața unică a fondurilor de investiții.