Pieţele aşteaptă ca BCE să îşi majoreze stimulentele în faţa crizei coronavirusului

Banca Centrală Europenă (BCE) ar urma să anunţe joi extinderea măsurilor de susţinere a economiei, dincolo de măsurile de urgenţă introduse în luna martie, în condiţiile în care impactul noului coronavirus se va resimţi timp de mai mulţi ani, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit mai multor analişti, programul PEPP destinat să limiteze efectele pandemiei, şi care iniţial a fost alimentat cu 750 de miliarde de euro pentru răscumpărarea de obligaţiuni publice şi private, ar urma să fie suplimentat cu alte 500 de miliarde de euro.

În plus, acest program inedit, care a utilizat deja 235 de miliarde de euro până la finele lunii mai, ar urma să fie prelungit “până în luna septembrie 2021”, susţine Frederik Ducrozet, analist la Pictet Wealth Management.

“Sunt foarte rare situaţiile în care argumentele în favoarea unei extinderi a stimulentelor monetare ale BCE au fost atât de puternice”, susţine şi Holger Schmieding, economist la Berenberg.

Pentru a lua o decizie, gardienii euro vor avea la dispoziţie şi un nou set de previziuni economice până în 2022, care le vor permite să evalueze amploarea şi durata crizei. Deja preşedintele BCE, Christine Lagarde a anunţat că estimează un recul al Produsului Intern Brut în zona euro cuprins între 8% şi 12% în acest an, după care va urma o revenire de o amploare incertă.

O dificultate suplimentară este faptul că, dacă măsurile de izolare au declanşat un şoc economic “foarte simetric”, care a lovit toate statele începând cu mijlocul lunii martie, relansarea se anunţă “mult mai asimetric”, observă Carsten Brzeski, economist la ING. Potrivit acestuia, în funcţie de violenţa epidemiei, sectoarele afectate şi plasele de securitate introduse pentru a proteja locurile de muncă, “numeroase economii periferice riscă o recesiune mult mai durabilă”.

De asemenea, inflaţia a căzut la 0,1% în luna mai şi ar putea ajunge la zero în acest an pentru a reveni timid la 0,7% în 2021, potrivit Capital Economics, departe de obiectivul apropiat de 2%, pe care BCE nu l-a mai atins din 2013.

În acest context sumbru, BCE ar urma să nu modifice dobânzile şi va confirma în special dobânda negativă de 0,50% care se aplică lichidităţilor pe care băncile nu le distribuie în economie. În schimb, plafonul depozitelor scutite de la dobânda negativă ar putea fi majorat, într-un moment în care lichidităţile în exces cresc ca răspuns la măsurile de susţinere, estimează Frederik Ducrozet.