Piețele bursiere europene au înregistrat în 2022 cele mai slabe performanţe de după 2018, creșterile de dobândă și războiul din Ucraina au zguduit piețele

• Economiile din întreaga lume au început anul 2022 încercând încă să iasă din pandemia de Covid-19.

• Indicele paneuropean Stoxx 600 a încheiat ultima zi de tranzacționare din 2022 în scădere cu 12,76% de la începutul anului, cea mai slabă performanță după o scădere anuală de 13,24% în 2018.

Piețele bursiere europene au înregistrat în 2022 cele mai slabe performanţe de după 2018, din cauza războiului Rusiei în Ucraina, a inflaţiei ridicate şi a înăspririi politicii monetare, care au afectat activele de risc din întreaga lume, transmite CNBC.

Indicele paneuropean Stoxx 600 a încheiat ultima zi de tranzacţionare a anului 2022 în scădere cu 1,3%, iar de la începutul anului a coborât cu 12,76%, aceasta fiind cea mai proastă performanţă după o scădere anuală de 13,24% în 2018.

Indicele european blue-chip s-a bucurat de un 2021 excelent, crescând cu 22,25%.

Vineri, indicele francez CAC 40 a închis în scădere cu 1,5%, iar indicele german DAX cu 1,1%, cele două burse înregistrând pierderi anuale de 9,5% şi, respectiv, 12,5%.

Indicele FTSE 100 din Regatul Unit, care a fost deschis vineri pentru o jumătate de zi, a închis în coborâre cu 0,8% şi a înregistrat un câştig anual de 1,2%. Indicele FTSE 250, mai concentrat pe piaţa internă, a pierdut 19,5% în 2022, aceasta fiind cea mai mare pierdere anuală din 2008.

Economiile din întreaga lume au început anul 2022 încercând încă să iasă din pandemia de Covid-19, cu blocaje persistente în China și alte restricții  ale aprovizionării, formând ceea ce a fost caracterizat greșit de Rezerva Federală a SUA în 2021 drept presiune inflaționistă „tranzitorie”.

Invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia în februarie și utilizarea ulterioară ca arme a exporturilor sale de alimente și energie în fața sancțiunilor ample din partea puterilor occidentale au provocat creșterea vertiginoasă a prețurilor alimentelor și energiei și au agravat această presiune, contribuind la trimiterea inflației la maxime ale mai multor decenii în mai multe economii mari.

Criza costului vieţii, rezultată din creşterea facturilor energiei pentru întreprinderi şi consumatori, a început în cele din urmă să afecteze activităţile economice, în timp ce Rezerva Federală americană şi alte bănci centrale importante au fost forţate să înăsprească politica monetară cu creşteri agresive ale ratelor dobânzilor pentru a controla inflaţia.

Cu toate acestea, aceste eforturi de suprimare a cererii au cântărit foarte mult asupra economiilor deja vulnerabile.

Se preconizează că Regatul Unit va fi deja în ceea ce va fi cea mai lungă recesiune înregistrată vreodată, în timp ce o scădere în zona euro este, de asemenea, văzută ca fiind foarte probabilă.

Având în vedere că războiul din Ucraina nu dă semne de încetare, în timp ce China se află în procesul de redeschidere a economiei sale, după trei ani de măsuri stricte anti-Covid, investitorii privesc cu o oarecare emoţie către 2023.