Piotr Serafin: Viitorul cadru financiar multianual trebuie să arate că Europa este pregătită pentru provocările viitoare

Bugetul Uniunii Europene şi viitorul cadru financiar multianual (CFM) trebuie să arate că Europa este pregătită pentru provocările anilor viitori, a susţinut joi comisarul european desemnat pentru buget, antifraudă şi administraţie publică, Piotr Serafin, în timpul audierii de confirmare din Parlamentul European.

Serafin a trebuit să răspundă întrebărilor adresate de membrii comisiilor de bugete (BUDG) şi de control bugetar (CONT) ale Parlamentului European. La audiere au fost invitaţi reprezentanţi ai comisiilor de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi afaceri juridice (JURI).

În intervenţia sa, comisarul european propus de Polonia s-a pronunţat pentru un buget al UE mai flexibil şi mai simplificat. De asemenea, el a apreciat că un nou fond european pentru competitivitate ar putea contribui la consolidarea economiilor statelor membre.

Comisarul desemnat pentru buget a anunţat că acesta se va baza pe politici în loc de programe.”Cred că aceasta este ideea care ar trebui să ne ghideze în discuţiile viitoare şi în pregătirile pentru viitorul CFM. În opinia mea, cred că trebuie să începem cu politicile noastre, să ne gândim la obiectivele pe care ne dorim să le realizăm şi apoi, în lumina acestor politici şi obiective, să ne ajustăm programele”, a detaliat Piotr Serafin, potrivit Agerpres.

Eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PPE), membru al comisiei BUDG, a întrebat care va fi structura viitorului cadru financiar multianual (CFM) şi cum va fi asigurat un echilibru între priorităţile pe termen lung ale UE.

”Voi începe prin a spune că până acum nu există o propunere din partea Comisiei Europene pentru viitorul CFM. Singurele lucruri în discuţie sunt orientările politice ale preşedintei Ursula von der Leyen şi scrisoarea de misiune pe care am primit-o. Deci, orice aţi citit în presă nu reprezintă propunere a Comisiei Europene pentru viitorul CFM”, a răspuns comisarul desemnat pentru bugete.

La rândul său, eurodeputatul Victor Negrescu (S&D), membru al BUDG, l-a întrebat pe comisarul desemnat pentru buget dacă state precum Polonia sau România, care încă beneficiază de pe urma unor fonduri importante prin politica de coeziune, vor continua să primească aceleaşi sume prin finanţarea pentru coeziune.

”În ceea ce priveşte politica de coeziune, trebuie să reţineţi că nu sunt comisar pentru politică regională, altcineva este. Am însă şi eu opiniile mele şi am un mandat clar dat de preşedinta Ursula von der Leyen. Un lucru, aşadar, pe care vi-l pot spune cu certitudine este că eu consider că regiunile trebuie să se bucure în continuare de politica de coeziune. Cred că este înţelept nu doar din perspectiva economică, dar şi pentru că eu cred pur şi simplu că regiunile ştiu mai bine cum să planifice dezvoltarea economică proprie, sunt cele mai în măsură şi să interacţioneze cu Comisia în acest sens şi apoi să implementeze politica regională pe teren. Chiar cred că ele se pot descurca mult mai bine decât guvernele centrale”, a răspuns Piotr Serafin.

Pe de altă parte, comisarul european propus de Polonia s-a pronunţat pentru o cooperare mai strânsă între Biroul Procurorului Public European (EPPO) şi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi pentru consolidarea EPPO.

Acesta din urmă este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului Uniunii Europene, cum ar fi fraude transfrontaliere cu TVA de peste 10 milioane de euro. Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procuroarea română Laura Codruţa Kovesi. De asemenea, fiecare ţară participantă are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor.