“Cererea de plată 4 va fi depusă imediat cum scăpăm de decizia CCR de pe 10 decembrie. Deci practic jalonul legat de taxa pe poluare este parte din cererea de plată 4. Restul documentelor sunt pregătite şi probabil că undeva în 15 decembrie depunem cererea de plată 4. La cererea de plată 4 veţi vedea că va fi probabil cea mai rapidă cerere de plată din istoria PNRR, pentru că aşa se fac lucrurile, tu nu trimiţi chestii şi după aia vezi ce părere o să aibă Comisia Europeană. Toate ţi le prenegociezi, ştii exact ce trimiţi, de ce trimiţi, cum trimiţi, şi mă aştept ca undeva în februarie banii aceştia, 2,62 miliarde de euro, grant, să intre”, a afirmat Pîslaru.
În ceea ce priveşte cererea de plată 3, ministrul a precizat că se aşteaptă să intre cel puţin 500 de milioane de euro, din suma de 860 milioane euro suspendată.
“Cererea de plată 3 este o cerere cu suspendările de care ştim cu toţii. Aşteptarea mea este ca măcar 500 de milioane de euro să intre din această cerere de 860 (milioane euro) care este suspendată. Evident, încercăm acum să maximizăm la maxim şi pe jalonul cu pensiile vom încerca să venim cu argumentare, să vedem dacă putem să găsim o cale să sugerăm că, dacă proiectul pe care îl vom repune după avizul CSM de joi nu va fi atins, înseamnă că voinţa României a fost exprimată, deci dacă nu mai există nicio modificare ulterioară, să considerăm cumva că exprimarea voinţei a fost în deadline. Dar, după cum vedeţi, este un artificiu, deci probabil că acolo există un risc însemnat. Avem deci o perspectivă de 3 miliarde de euro pe partea de plăţi. De aceea, cumva luând în calcul ce plăţi am depus pe coeziune acum în decembrie şi ce plăţi vom avea pe PNRR rapid, undeva ianuarie-februarie, nu cred că avem un risc de criză financiară”, a explicat Dragoş Pîslaru.
El a subliniat că 2026 este anul PNRR, pentru că se termină pe 31 august şi trebuie încheiate investiţiile, iar banii europeni trebuie folosiţi cu cap pe proiectele existente.
“Avem de cheltuit 10 miliarde de euro pe PNRR şi asta înseamnă că asumpţia de lucru este că vor intra în ţară 15 miliarde de euro. (…) În contextul în care România a înţeles, în sfârşit, la nivel guvernamental şi începe să ştie de ce face şi ce face, astfel încât în condiţiile deficitului să menajeze bugetul şi să folosească banii europeni, se văd lucrurile acestea foarte clar referitor la raportul între cheltuielile din banii europeni şi din banii naţionali. Şi suntem în această situaţie în care nu avem nevoie de un plan de relansare adiţional. Planul de relansare este să foloseşti banii ăştia europeni cu cap şi să îi foloseşti pe proiectele pe care le ai. (…) Deci prima mea teză este că atât timp cât cheltuim banii aceştia europeni, nu avem cum, pe cifre, să intrăm într-o recesiune economică”, a precizat ministrul, la evenimentul News.ro – ROINVEST – Ediţia a VI-a.
Acesta a subliniat că nu se mai revizuieşte nimic pe PNRR, există o versiune finală şi un plan foarte clar cu tot ce trebuie făcut, când trebuie făcut. Mai trebuie făcute 3 cereri de plată, există o versiune simplificată de jaloane şi s-a reuşit strângerea portofoliilor de la ministerele de linie, aceste fiind indexate într-o bază de date, care a fost făcută publică şi care conţine 21.000 de proiecte.
“Ceea ce mi se pare însă şi mai important este că efortul acesta de a sistematiza PNRR şi a şti despre ce e vorba creează nişte lucruri. În sfârşit la MIPE ştim de ce facem, ce facem şi cum facem. Eu acum pot monitoriza proiectele şi credeţi-mă în spate am această intenţie, am discutat cu agenţiile de dezvoltare regională, să pot să fac monitorizare la faţa locului, lucru care nu a fost făcut. Pe la proiectele la nivel local nimeni nu a trecut vreodată, adică nu a existat nimeni care să-i întrebe de sănătate pe cei care implementează proiecte pe PNRR, decât la proiectele gen spitale sau autostrăzi. (…) Prin urmare, ceea ce sper că am făcut şi o facem în continuare este că am transformat un PNRR aflat în beznă, cumva delegat la ministere, într-un PNRR ca exerciţiu naţional în care toată societatea se mobilizează să îl implementăm. Numai printr-un astfel de exerciţiu se poate implementa până pe 31 august”, a punctat Dragoş Pîslaru.
| Știri BVB