România este într-o situaţie absolut paradoxală, în care încearcă să termine anul acesta cu un deficit de 8,4%, cumva cu resurse sau cu spaţiu fiscal aproape inexistent, dar în acelaşi timp stă pe un munte de bani europeni, a declarat, marţi, la o conferinţă de specialitate, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.
“Suntem într-un moment în care vorbim despre ambiţia României de a-şi găsi locul firesc în Europa prin forţa propriului capital (…) România este într-o situaţie absolut paradoxală. A avut un deficit bugetar de 9,3 şi încearcă să termine anul acesta cu 8,4, cumva cu resurse sau cu spaţiu fiscal aproape inexistent. În acelaşi timp, stă pe un munte de bani europeni şi, în acest moment, în portofoliu pe care îl am doar eu, deci nu pun Agricultura şi Dezvoltarea rurală, am 55 de miliarde de euro la dispoziţie pentru a fi investiţi în economia românească, dintre care o parte, cam 13 miliarde din cei 21,5 miliarde care vor rămâne în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, sunt încă necheltuiţi şi trebuie cheltuiţi până anul viitor, în 31 august. Cumva, acest lucru ne arată, paradoxal, faptul că noi avem încă o abordare duală: bani europeni şi banii naţionali, gândiţi în mod diferit. Legat de perioada următoare, matematic, dacă bineînţeles lucrurile se întâmplă aşa cum sunt acum planificate, România ar urma să poată absorbi 13 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă circa 5 miliarde de euro pe Coeziune. Cam aici ajungem anul acesta… Suntem la 4,6 – 4,7 miliarde pe Politica de Coeziune”, a menţionat Pîslaru, la conferinţa CursDeGuvernare, potrivit Agerpres.
Potrivit oficialului MIPE, dintr-un total de 31 de miliarde de euro nerambursabili la dispoziţie, s-au cheltuit aproximativ 5,5 miliarde până acum, iar pe baza unor calcule matematice elementare, undeva spre 15 miliarde de euro ar trebui să poată fi absorbiţi până la sfârşitul anului viitor.
“Acest lucru ar însemna cam de două ori capacitatea maximă pe care a avut-o România vreodată de absorbţie: 8,6 miliarde a fost în anul 2023, 8,3 miliarde în 2016… de fiecare dată la sfârşitul unei perioade de programare, când practic îngrămădeam toate lucrurile ca să ne iasă absorbţia. În acest moment, vă pot spune că, de la o abordare pe PNNR, în care am avut o supra-contractare enormă, am reuşit ca, în această perioadă, să reducem această supracontractuare şi să avem un principiu în care dacă ai 100 de euro, să faci proiecte de 100 de euro, nu de 300 euro, pentru că n-ai de unde să acoperi diferenţa (…) Acum avem o listă şi suntem în ultima etapă de reconciliere a plăţilor. Avem circa 20.000 de proiecte şi circa 65.000 de plăţi care au fost făcute într-o bună parte “bulk”, adică de ordonatorii de credite pe portofolii de proiect… Nu exista nicio evidenţă per proiect, ce plăţi s-au făcut. Exista evidenţă generică de plăţi, plecând de la acest exerciţiu elementar de a reconcilia ce sumă am pentru investiţii cu ce proiecte sunt şi cu ce plăţi au fost făcute, ca să putem avea o evidenţă cu privire la progresul valoric şi, evident, cealaltă informaţie este progresul fizic şi suntem acum pe ultima sută de metri”, a explicat ministrul de resort.
În viziunea lui Pîslaru, pentru a putea discuta despre capitalul autohton al României şi internaţional al afacerilor este nevoie ca administraţia publică să fie profesionalizată.
“Este o chestiune de igienă elementară şi care să ne permită ca, în următoarele 11 luni, să putem sta pe zona de monitorizare şi să împingem implementarea astfel încât să avem acei 13 miliarde de euro care înseamnă autostrada, înseamnă opt spitale, înseamnă un număr important de şcoli, de laboratoare pentru licee şi multe alte proiecte în domenii ca energie, mediu sau întreprinderi mici şi mijlocii, unde avem peste 5.000 de proiecte în finanţare. De ce vă spun aceste lucruri? Pentru că, pentru a putea discuta despre capital autohton al României şi internaţional al business-urilor, ce avem nevoie este să profesionalizăm administraţia publică. În primul rând, nu ai cum să discuţi de o viziune în condiţiile în care, în acest moment, mediul de afaceri creşte mai degrabă în pofida statului, nu cu sprijinul statului (…) Am ajuns acum la o claritate cu privire la ce implementăm, la faptul că avem bani alocaţi pentru a plăti componenta de finanţare naţională şi componenta de împrumut. În acest moment avem, într-adevăr, această imagine a României ca un mare şantier, cu peste 20.000 de proiecte, care nu are cum să nu creeze efecte pozitive sau de antrenare în economie”, a spus Dragoş Pîslaru.
| Știri BVB