PNRR: Buget de 650 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de fibră optică şi a reţelei 5G

Planul Naţional pentru Relansare şi Rezilienţă are prevăzut în componenta 3 Broadband şi 5G a Pilonului II – “Transformarea digitală” un buget iniţial de negociere de 650 de milioane de euro pentru alinierea strategiei naţionale în domeniul conectivităţii digitale la obiectivele UE 2025, potrivit Agerpres.

De asemenea, planul urmăreşte identificarea şi eliminarea obstacolelor şi ineficienţelor de ordin administrativ care împiedică dezvoltarea rapidă a capilarităţii reţelelor 5G şi broadband, la nivel de backbone, backhaul şi buclă locală.

Astfel, sunt avute în vedere investiţii în reţele de foarte mare capacitate, în special infrastructuri eficiente energetice de fibră optică; construcţia infrastructurilor necesare pentru reducerea accesului inegal la reţele de foarte mare capacitate; remedierea eşecului pieţelor şi creşterea accesului la finanţare a IMM-urilor, start-up-urilor şi scale-up-urilor pentru dezvoltarea unor aplicaţii şi servicii 5G; domeniul tehnologiei Open RAN.

Potrivit documentului, probleme identificate arată că acoperirea de bandă largă de internet în România este peste media UE, dar este în spatele a cel puţin altor 10 ţări, fiind loc de îmbunătăţire în acest sens. În ceea ce priveşte infrastructura aferentă tehnologiei 5G, aceasta este încă la nivel incipient, fiind disponibilă într-un număr limitat de oraşe.

Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

“La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026”, se precizează în documentul citat.

România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă, până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.