Energie

Politico: Solidaritatea cu Ucraina obligă țările UE să se confrunte cu raționalizarea gazelor; Economia de război a Europei devine reală

  • Solidaritatea cu Ucraina obligă țările UE să se confrunte cu raționalizarea gazelor, deoarece Rusia reduce aprovizionarea.

 

La ultima întâlnire a comisarilor europeni înainte de vacanța de vară, programată astăzi, tehnocrații de la Bruxelles vor încerca cea mai amplă “preluare de putere” văzută până acum în 2022: dreptul de a impune raționalizarea obligatorie a gazelor celor 27 de țări membre ale blocului UE, scrie Politico.

Pe măsură ce cetățenii din Portugalia până în Polonia se înăbușă și pier într-o căldură record, guvernelor lor li se cere să își semneze dreptul la suveranitatea energetică în șase zile. Măsurile sunt accelerate prin intermediul protocoalelor de urgență, ceea ce înseamnă că nicio țară nu se va putea opune planului prin veto și Parlamentul European nu va avea niciun cuvânt de spus.

Astfel de pași extraordinari arată cât de aproape au ajuns țările europene la limita a ceea ce este viabil, ca urmare a acțiunilor lor de a sprijini Ucraina împotriva forțelor invadatoare ale Rusiei. Având în vedere că inflația crește deja în regiune, în parte cauzată de perturbarea pieței indusă de război, lupta UE cu Rusia pentru gaze va testa limitele deciziilor UE. Lovitura economică poate că abia acum începe.

Documentele obținute de POLITICO detaliază planul pentru un mecanism de alertă la nivelul UE care ar permite Bruxelles-ului să decreteze reduceri obligatorii ale consumului de gaze din august până în mai. Tăierile ar putea „fi declanșate în orice moment” dacă rezervele de gaz nu vor fi disponibile pentru ca ţările UE să treacă de iarnă.

În conformitate cu propunerea, țările vor trebui, de asemenea, să își actualizeze planurile naționale de urgență cu măsuri voluntare de reducere a consumului de gaze până la sfârșitul lunii septembrie.

Nu există încă o cifră stabilită pentru mărimea reducerilor consumului de gaze care ar putea fi impuse. Însă, potrivit a doi diplomați, se propune o reducere de 5-20%, cu așteptarea unui acord final în intervalul 10-15%.

Din 26 iulie, când se așteaptă ca miniștrii energiei din UE să aprobe noile reguli, europenii s-ar putea trezi că le e interzis să folosească aerul condiționat sau, pe măsură ce temperaturile scad în următoarele luni, să seteze încălzirea la temperaturi ridicate.

Companiile considerate „neesențiale” – ceea ce documentele Comisiei sugerează că ar putea însemna industriile ceramicii, sticlei și chimice, dar în unele municipalități precum München includ şi brutăriile locale – ar putea fi plătite să întrerupă voluntar  alimentarea cu gaz sau să se găsească în primele rânduri pe listă pentru o tăiere de gaz in extremis.

Toate acestea sunt propuse în numele campaniei de solidaritate a UE cu Ucraina.

La cinci luni de la invazia pe scară largă de către președintele rus Vladimir Putin a vecinului său estic Ucraina, o economie de război – cu toate consecințele ei – este în sfârșit pregătită să descindă în Europa, scrie Politco.

Nu atingeți gazul

În încercarea de a împiedica avansul armatei lui Putin în Ucraina, Bruxelles-ul a vrut să priveze Kremlinul de venituri de miliarde din vânzările de gaze naturale, reducând voluntar consumul de gaze rusești în UE cu două treimi în acest an.

Ideea nu a funcționat, iar țările UE au precizat clar că nu sunt dispuse să sancționeze gazul, chiar dacă un embargo pe petrol este programat să se declanșeze în decembrie.

Probabil că este prea târziu acum: datele de la Agenția Internațională pentru Energie (IEA) publicate luni arată că, de la invazie, Moscova a câștigat deja triplu față de ceea ce câștigă în mod normal din vânzările de petrol și gaze într-o singură iarnă, ceea ce înseamnă că își poate permite să continue să reducă livrările spre vest, în Europa.

Veniturile din exporturile de petrol și gaze ale Rusiei din Uniunea Europeană 

Putin a îmbrățișat cu entuziasm slăbiciunea Europei pentru energia rusă, transformând gazul în cea mai puternică armă economică a sa. Până acum, aprovizionarea cu gaz a fost redusă sau întreruptă de Gazprom Rusia în 12 țări. Bruxelles-ul se străduiește acum să recâștige controlul prin încetinirea consumului stocurilor de gaze ale Europei cât de mult poate.

În condițiile în care eforturile liderilor occidentali  de a căuta aprovizionare alternativă din Orientul Mijlociu eșuează în mare măsură, stațiile de cărbune se redeschid din nou în întreaga UE, fabricile trec la arderea păcurei și o suspendare a politicii climatice privind controlul emisiilor este în lucru.

Ceasul ticăie: joi, gazoductul Nord Stream dintre Rusia și Germania urmează să reia parțial livrările după o pauză de 10 zile.

Liderii naționali din Franța, Germania și Spania spun că scenariul cel mai probabil este ca Nord Stream să fie oprit offline, iar fluxurile de gaze rusești prin alte rute către Europa sunt de asemenea așteptate să fie oprite iminent.

„Lucrăm pe ipoteza că gazul prin Nord Stream nu va reveni joi”, a declarat comisarul UE pentru buget Johannes Hahn, marți, la Singapore, potrivit Wall Street Journal.

Dacă Hahn are dreptate, perspectivele pe termen lung vor fi îngrozitoare, scrie Politico. Estimările Comisiei indică o scădere cu 1,5% a PIB-ului în UE,  dacă Moscova nu va mai livra gaze naturale.

Pentru a face față unei astfel de lovituri odată ce temperaturile scad, „gazul suplimentar care trebuie economisit în următoarele trei luni este [de] ordinul a 12 miliarde de metri cubi – suficient pentru a umple aproximativ 130 de tancuri [gaz natural lichefiat]”, a spus şeful IEA Fatih Birol.

Salvarea Germaniei?

Deja unele dintre cele mai puternice voci care au cerut pedepsirea Rusiei cu sancțiuni scrâșnesc din dinți la cel mai recent plan al Comisiei, scrie Politico. Strângerea curelei acasă pentru a salva vecinii care consumă gaz, cum ar fi Germania, nu este populară în unele părți ale Europei de Est.

Berlinul este una dintre puținele capitale care au semnat așa-numitele acorduri de solidaritate, în care țările vecine promit să împartă gaze suplimentare în caz de criză. Comisia a îndemnat țările să semneze mai multe – dar unii sunt precauți cu privire la aplicarea acestor aranjamente voluntare cu reduceri obligatorii în ţările lor, dacă nu sunt suficiente pentru a funcţiona.

„Suntem împotriva impunerii unor ținte obligatorii de reducere”, a declarat ministrul polonez al Climei Anna Moskwa, a cărei țară se confruntă acum cu posibilitatea de apariție a unei penurii interne de cărbune ca urmare a sancțiunilor impuse importurilor rusești. Polonia nu are acorduri de solidaritate cu niciunul dintre vecinii săi, potrivit înregistrărilor Comisiei, dar Moskwa a fost totuși neclintită că „mecanismul de solidaritate nu trebuie să ducă la o reducere a securității energetice a niciunui stat membru”.

Ungaria a mers deja mai departe. Guvernul lui Viktor Orbán a anunțat că noile sale planuri de urgență energetică vor interzice gazele să părăsească granițele sale începând cu luna august, provocând o mustrare ascuțită din partea comisarului UE pentru Energie, Kadri Simson.

„Restricțiile naționale individuale care afectează fluxurile transfrontaliere de gaze sunt nejustificate și nu pot decât să agraveze problemele din situația actuală a pieței de gaze naturale”, a avertizat Simson.

În Spania și Portugalia, guvernele subvenționează deja parțial costul gazului utilizat în electricitate – și se uită la Franța care importă toată energia ieftină pe care poate să o importe. Scepticii spanioli subliniază că economisirea gazelor acasă nu îi va ajuta prea mult pe vecinii lor francezi, având în vedere interconexiunile limitate de gaze între cele două țări.

„Suntem într-o situație în care trebuie să decidem în cel mai bun mod posibil cum să alocăm resursele”, a declarat Georg Riekeles, director asociat la Centrul de politici europene.

Un diplomat al UE a recunoscut că impunerea raționalizării cu combustibili țărilor UE ar fi de neconceput în vremuri normale, dar având în vedere riscurile de iarnă, „nu putem exclude nicio opțiune”. Un alt diplomat a fost mai direct: „Nu ne place deloc”.

 

Articole recente

Mark Mobius: Adani avea „probleme mari”, care m-au ținut departe, dar India este încă atrăgătoare

Investitorul Mark Mobius s-a ținut departe de vânzarea masivă de acțiuni planificată de grupul indian…

5 ore ago

BCE: Estimările privind inflaţia au crescut în decembrie, în pofida scăderii preţurilor la energie

Aşteptările consumatorilor din zona euro privind inflaţia au crescut din nou în decembrie, arată datele…

5 ore ago

Paul Pelosi şi Bono se numără între invitaţii la discursul lui Joe Biden privind Starea Uniunii

Preşedintele american Joe Biden îşi susţine marţi seara (miercuri ora 02.00 GMT) discursul privind "Starea…

6 ore ago

SUA: Deficitul comercial s-a extins la un nivel record în 2022

Deficitul comercial al SUA s-a extins la un nivel record în 2022, deşi a crescut…

6 ore ago

Consiliul de Administrație al BRD o numește pe Mădălina Teodorescu în funcția de director general adjunct retail

BRD anunță numirea Mădălinei Teodorescu în funcția de Director General Adjunct Retail, începând cu data…

7 ore ago

Serghei Lavrov afirmă că Rusia va continua să ajute armata din Mali

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marţi că Rusia va continua să ajute…

8 ore ago