România are un deficit de 8,2% din PIB, similar cu cel al Greciei înainte de criză, a declarat deputata USR Pollyana Hangan, după de agenția de rating Fitch a revizuit perspectiva României la negativă și a confirmat ratingul la ‘BBB-‘.
Aceasta a scris pe Facebook: “Ratingul de credit este o evaluare a sănătății economice a unei țări, realizată de agenții internaționale precum Fitch, Moody’s sau Standard & Poor’s. Acesta arată cât de sigur este pentru investitori să împrumute bani unei țări și cât de capabil este guvernul să-și plătească datoriile.
Agențiile de rating analizează mai mulți factori:
• Stabilitatea politică (de exemplu, dacă guvernul este stabil și capabil să implementeze reforme).
• Indicatorii economici (cum ar fi datoria publică, deficitul bugetar și creșterea economică).
• Perspectivele viitoare, inclusiv riscurile de criză.
🔻Ratingul „BBB-” al României este ultimul înainte de categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții). Dacă România ar fi retrogradată, aceasta ar însemna:
1. Costuri mult mai mari pentru împrumuturi (dobânzi foarte ridicate).
2. Pierderea încrederii investitorilor internaționali – inclusiv migrația acestora
3. Reducerea accesului la piețele financiare
🔻Grecia este un exemplu concret al efectelor negative ale unui rating scăzut și al instabilității economice.Ce s-a întâmplat?
În 2010, după ani de cheltuieli necontrolate și deficite mari, Grecia a fost retrogradată la nivelul „junk”. Rezultatul a fost o criză economică severă, iar Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional (FMI) au fost nevoite să intervină cu împrumuturi de peste 260 de miliarde de euro pentru a evita colapsul complet
⚠️⚠️⚠️Cum a afectat cetățenii?
1. Reducerea veniturilor populației:
– Salariile din sectorul public au fost reduse cu până la 30%.
– Pensiile au fost micșorate în medie cu 15%-20%.
– Salariul minim a scăzut de la 877 de euro în 2009 la 683 de euro în 2012.
2. Creșterea taxelor:
– TVA-ul a fost majorat de la 19% la 24%.
– Impozitele pe proprietăți și venituri au crescut semnificativ, ceea ce a pus presiune suplimentară pe familii.
3. Creșterea șomajului:
– Rata șomajului a ajuns la 27% în 2013, iar în rândul tinerilor a depășit 50%.
– Mulți greci au fost nevoiți să emigreze în căutarea unui loc de muncă.
4. Sărăcia extremă:
Peste 36% din populație trăia sub pragul sărăciei în 2015.
Multe familii nu au mai avut acces la servicii medicale sau educație de bază.
5. Criza socială și instabilitate politică
🔻Deși România nu se află încă într-o astfel de criză, trendurile actuale sunt:
1. Deficit bugetar mare: România are un deficit de 8,2% din PIB, similar cu cel al Greciei înainte de criză.
2. Datorie publică în creștere: Proiecțiile indică o datorie publică de 70% din PIB până în 2028, o creștere rapidă care ar putea deveni nesustenabilă.
3. Dependență de finanțare externă: Asemenea Greciei, România se bazează pe împrumuturi externe pentru a finanța cheltuielile curente.
‼️O lecție importantă
Experiența Greciei arată cât de repede se poate deteriora situația economică a unei țări dacă nu se iau măsuri decisive. România are încă șansa să își redreseze situația, dar asta necesită curaj politic, reforme clare și o viziune pe termen lung. Fără aceste schimbări, cetățenii vor plăti prețul – prin scăderea veniturilor, pierderea locurilor de muncă și o diminuare abruptă a calitatății vieții”.
| Știri BVB