Energie

Portugalia, Spania și Grecia resping planul UE de a raţionaliza gazele naturale

Grecia s-a alăturat Portugaliei și Spaniei pentru a respinge propunerea Comisiei Europene de a reduce consumul de gaze cu 15% în cele 27 de state membre. Măsura urmărește să asigure că UE dispune de suficiente rezerve pentru a face față iernii, într-un moment în care alimentarea cu gaze prin Nord Stream rămâne insuficientă.

Poziția adoptată de Grecia vine după ce Portugalia și Spania au respins deja propunerea de la Bruxelles.

 

João Galamba, secretarul de stat portughez pentru Mediu și Energie a declarat, pentru Expresso, că Portugalia este „complet împotriva” propunerii, argumentând că reducerea, între august 2022 și martie 2023, „este nesustenabilă”, deoarece forțează țara să nu aibă „nu electricitate”.

„Toată logica din spatele raționalizării presupune sisteme interconectate (de distribuție a gazelor europene) și se pare că Comisia Europeană a uitat de asta”, a declarat el pentru ziarul portughez Publico.

El a adăugat că „Portugalia a fost ani și ani dezavantajată pentru că nu avea legături” cu restul rețelei de distribuție a energiei din Europa, iar țara a trebuit întotdeauna să cumpere „gaz mai scump”.

În Spania, vicepreședintele și ministrul Tranziției Ecologice, Teresa Ribera, a contestat măsura spunând că „nu ni se poate cere să facem un sacrificiu despre care nici măcar nu ni s-a cerut o părere”, garantând că în țară nu va exista nicio reducere,  „nici de electricitate, nici de gaz” pentru gospodării sau industrie.

„Vom apăra valorile europene, dar nu vom accepta un sacrificiu cu privire la o problemă despre care nici măcar nu ni s-a permis să ne dăm cu părerea”, a spus ministrul spaniol al tranziției ecologice Teresa Ribera.

Conexiunile electrice și conductele de gaze reduse dintre Spania și Franța au determinat UE să permită țărilor iberice să-și instaleze propriile mecanisme de control al prețurilor în această primăvară.

„Guvernul elen nu este de acord cu propunerea europeană, care vizează reducerea consumului de gaze cu 15%. Am prezentat o serie de propuneri privind prețurile și furnizarea de gaze și vom insista să le susținem ca soluție europeană”, a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Giannis Oikonomou.

„În acest moment, Grecia este pregătită, are infrastructura necesară care poate asigura aprovizionarea chiar și în cel mai advers scenariu de întrerupere a gazelor naturale”, a declarat şi ministrul Energiei Kostas Skrekas, citat pentru un post de radio grec. Deci nu suntem de acord cu o reducere generală obligatorie cu 15% a consumului (de gaz)”.

Grecia a prezentat un plan de urgență care vede întreruperea electrică prin rotație ca ultimă soluție în cazul în care aprovizionarea cu gaze rusești este întreruptă.

Grecia este dependentă în proporție de 40% de gazul rusesc și, spre deosebire de alte țări, nu a avut încă nicio întrerupere a aprovizionării. Totuși, pentru a reduce dependența, Atena a înlocuit o mare parte din combustibilul rusesc cu gaz lichefiat (GNL) importat din Statele Unite și alte țări.

 

*  Comisia propune un plan de reducere a cererii de gaze pentru a pregăti UE în eventualitatea întreruperilor aprovizionării cu gaz

Comisia Europeană a propus miercuri un instrument legislativ și un plan european de reducere a cererii de gaze, pentru a reduce utilizarea gazelor în Europa cu 15 % până în primăvara următoare. Toți consumatorii, administrațiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie electrică și industria pot și trebuie să ia măsuri pentru a economisi gaze. De asemenea, Comisia va accelera lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziționarea în comun de gaze naturale pentru a consolida posibilitatea ca UE să se aprovizioneze cu gaze din alte surse.

Comisia propune un nou regulament al Consiliului privind măsurile coordonate de reducere a cererii de gaze, pe baza articolului 122 din tratat. Noul regulament ar impune tuturor statelor membre să realizeze o reducere de 15 % a cererii de gaze între 1 august 2022 și 31 martie 2023. De asemenea, noul regulament ar oferi Comisiei posibilitatea de a declara, după consultare cu statele membre, o „alertă la nivelul Uniunii” privind securitatea aprovizionării, ceea ce ar impune o reducere obligatorie a cererii de gaze pentru toate statele membre. Alerta la nivelul Uniunii poate fi declanșată atunci când există un risc considerabil de penurie de gaze sau o cerere neobișnuit de mare de gaze. Statele membre trebuie să își actualizeze planurile naționale de urgență până la sfârșitul lunii septembrie pentru a arăta modul în care intenționează să îndeplinească obiectivul de reducere și trebuie să raporteze Comisiei la fiecare două luni cu privire la progresele înregistrate. Statele membre care solicită furnizarea de gaze în regim de solidaritate vor trebui să demonstreze măsurile pe care le-au luat pentru a reduce cererea pe plan intern.

Pentru a ajuta statele membre să realizeze reducerile necesare ale cererii de gaze, Comisia a adoptat un Plan european de reducere a cererii de gaze, care stabilește măsuri, principii și criterii pentru reducerea coordonată a cererii. Planul se axează pe înlocuirea gazului cu alți combustibili și pe economiile globale de energie în toate sectoarele. Scopul său este de a proteja aprovizionarea gospodăriilor și a utilizatorilor esențiali, cum ar fi spitalele, dar și industriile care sunt de o importanță capitală pentru furnizarea de produse și servicii esențiale către economie, precum și pentru lanțurile de aprovizionare și competitivitatea UE. Planul oferă statelor membre orientări de care trebuie să țină seama atunci când planifică restricționarea.

Energia economisită vara înseamnă energie disponibilă pentru iarnă, potrivit Comisiei Europene

Prin înlocuirea gazului cu alți combustibili și prin economisirea de energie în această vară, se pot stoca mai multe rezerve de gaze pentru iarnă. Luarea de măsuri în prezent va reduce impactul negativ asupra PIB-ului, prin evitarea unor acțiuni neplanificate într-o situație ulterioară de criză. Aceste măsuri timpurii eșalonează eforturile în timp, atenuează preocupările pieței și volatilitatea prețurilor și facilitează o mai bună elaborare a unor măsuri specifice și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru a proteja industria.

Planul de reducere a cererii de gaze propus de Comisie se bazează pe consultări cu statele membre și cu industria. Sunt disponibile o gamă largă de măsuri pentru a reduce cererea de gaze. Înainte de a avea în vedere aplicarea reducerilor, statele membre ar trebui să epuizeze toate posibilitățile de substituire a combustibililor, sistemele de economii neobligatorii și sursele alternative de energie. Acolo unde este posibil, ar trebui să se acorde prioritate trecerii la surse regenerabile de energie sau la opțiuni mai curate, cu emisii mai reduse de dioxid de carbon sau mai puțin poluante. Cu toate acestea, trecerea la utilizarea de cărbuni, petrol sau energie nucleară poate fi necesară ca măsură temporară, atât timp cât se evită dependența de carbon pe termen lung. Măsurile bazate pe piață pot atenua riscurile pentru societate și economie. De exemplu, statele membre ar putea lansa licitații sau sisteme de licitație pentru a stimula reducerea energiei de către industrie. Statele membre pot oferi sprijin în conformitate cu modificarea cadrului temporar privind ajutoarele de stat pentru situații de criză, publicată de Comisie.

Un alt pilon important al economisirii de energie este reducerea încălzirii și răcirii. Comisia îndeamnă toate statele membre să lanseze campanii de sensibilizare a publicului pentru a promova reducerea încălzirii și răcirii la scară largă și să pună în aplicare Comunicarea UE privind economiile de energie care conține numeroase opțiuni pentru economii pe termen scurt. Pentru a da un exemplu, statele membre ar putea să impună reducerea utilizării încălzirii și răcirii în clădirile exploatate de autoritățile publice.

Planul de reducere a cererii va ajuta, de asemenea, statele membre să identifice și să acorde prioritate, în cadrul grupurilor lor de consumatori „neprotejați”, celor mai importanți clienți sau instalații, pe baza unor considerente economice globale și a următoarelor criterii:

  • Importanță critică la nivel societal – sectoarele care includ sănătatea, alimentele, siguranța, securitatea, rafinăriile și apărarea, precum și furnizarea de servicii de mediu;
  • Lanțuri de aprovizionare transfrontaliere – sectoare sau industrii care furnizează bunuri și servicii critice pentru buna funcționarea a lanțurilor de aprovizionare din UE;
  • Daune aduse instalațiilor – pentru a evita ca acestea să nu își poată relua producția fără întârzieri semnificative, reparații, aprobare reglementară și costuri;
  • Posibilitățile de reducere a gazelor și substituirea produselor/componentelor – măsura în care industriile pot trece la componente/produse importate și măsura în care cererea de produse sau componente poate fi satisfăcută prin importuri.

Context:

Ce a făcut UE pentru a-și asigura aprovizionarea cu energie

În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, Comisia a adoptat Planul REPowerEU cu scopul de a pune capăt cât mai curând posibil dependenței UE de combustibilii fosili ruși. Planul REPowerEU stabilește măsuri privind diversificarea furnizorilor de energie, economiile de energie și eficiența energetică, precum și o introducere accelerată a energiei din surse regenerabile. UE a adoptat, de asemenea, o nouă legislație care impune ca rezervele subterane ale gazelor în UE să fie umplute la 80 % din capacitate până la 1 noiembrie 2022, pentru a asigura aprovizionarea pentru iarna următoare. În acest context, Comisia a efectuat o revizuire aprofundată a planurilor naționale de pregătire pentru a face față eventualelor întreruperi majore ale aprovizionării.

Comisia a instituit Platforma energetică a UE pentru a agrega cererea de energie la nivel regional și pentru a facilita viitoarele achiziții comune de gaze și hidrogen ecologic, pentru a asigura cea mai bună utilizare a infrastructurii, astfel încât gazele să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, și pentru a stabili legături cu parteneri internaționali în materie de aprovizionare. Cinci grupuri regionale de state membre au fost deja inițiate în cadrul platformei și, în cadrul Comisiei, a fost creat un grup operativ special pentru a sprijini acest proces. UE reușește să se îndepărteze de importurile de gaze din Rusia datorită creșterii importurilor de GNL și a importurilor prin gazoducte de la alți furnizori. În prima jumătate a anului 2022, importurile de GNL din afara Rusiei au crescut cu 21 de miliarde de metri cubi în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Importurile prin conducte din afara Rusiei au crescut, de asemenea, cu 14 miliarde de metri cubi din Norvegia, Azerbaidjan, Regatul Unit și Africa de Nord.

Cu mult timp înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, UE a lucrat la construirea unui sistem energetic curat și interconectat, axat pe creșterea ponderii energiei din surse regenerabile produse pe plan intern, pe eliminarea treptată a combustibililor fosili importați și pe asigurarea conexiunilor și a solidarității între statele membre în cazul oricăror întreruperi ale aprovizionării.

Prin eliminarea treptată a dependenței de surse de combustibili fosili și prin reducerea consumului general de energie al UE ca urmare a creșterii eficienței energetice, Pactul verde european și pachetul „Pregătiți pentru 55” consolidează securitatea aprovizionării pentru UE. Plecând de la aceste propuneri, REPowerUE urmărește să accelereze dezvoltarea energiei din surse regenerabile în întreaga UE și demararea investițiilor în materie de eficiență energetică. În prezent, peste 20 % din energia UE provine din surse regenerabile, iar Comisia a propus ca acest procent să fie de peste două ori mai mare, ajungând la cel puțin 45 % până în 2030. Potrivit estimărilor, capacitatea în materie de energie din surse regenerabile a crescut cu 20 GW de la începutul anului, ceea ce reprezintă mai mult de 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Prin investițiile noastre în terminale GNL și în interconexiuni de gaze naturale, fiecare stat membru poate primi acum gaze din cel puțin două surse, iar fluxurile inversate între vecini sunt posibile. În temeiul Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, statele membre trebuie să dispună de planuri naționale de acțiune preventivă și de planuri de urgență, precum și de un mecanism de solidaritate care să garanteze aprovizionarea „consumatorilor protejați” din țările învecinate într-o situație de urgență gravă.

Articole recente

Guvernul vrea să instituie premiul naţional ,,Ambasador Mihnea Constantinescu” pentru merite deosebite în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură

Guvernul vrea să instituie premiul naţional ,,Ambasador Mihnea Constantinescu" pentru merite deosebite în combaterea antisemitismului,…

4 ore ago

Grupul AVAX a semnat un contract de 673,5 milioane de euro pentru centrala electrică de la Mintia, de 1.750 MW

AVAX Group anunță că a semnat un contract cu Mass Group Holding (MGH) Group pentru…

4 ore ago

Elena Maria Sava va exercita atribuţiile preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în locul lui Sorin Gal

Elena Maria Sava, director general al Direcţiei Generale inspecţie şi supraveghere teritorială a activităţilor miniere…

4 ore ago

Ion Cupă – numit preşedinte al Autorităţii Vamale Române

Ion Cupă a fost  numit preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii Vamale…

5 ore ago

Nicoleta Cârciumaru a fost numită preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

Nicoleta Cârciumaru a fost numită preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale…

5 ore ago