Prahova, Argeş şi Suceava, printre judeţele cele mai afectate de o reducere cu 40% a numărului de posturi în administraţie

Prahova, Argeş şi Suceava ar fi judeţele cele mai afectate în cazul în care numărul maxim de posturi admise în administraţia locală ar fi redus cu 40%, reiese dintr-o statistică transmisă de Guvern.

Astfel, dacă numărul maxim de posturi admise în administraţia locală ar fi redus cu 40%, la nivel naţional ar fi disponibilizaţi 13.098 de angajaţi, reprezentând 10% din numărul total de posturi efectiv ocupate.

Este vorba despre 1.655 de unităţi administrativ teritoriale care ar trebui să reducă posturi (reprezentând 51% din numărul total de unităţi administrativ teritoriale din ţară).

Judeţele cele mai afectate ar fi: Prahova (cu un număr total de 724 de posturi ocupate reduse), Argeş (649), Suceava (627) şi Mureş (513). La acestea s-ar adăuga Municipiul Bucureşti, cu 709 posturi ocupate reduse.

Judeţele mai puţin afectate ar fi: Bihor (53 de posturi ocupate reduse), Tulcea (60), Bistriţa Năsăud (125), Vaslui (129), Arad (136), Călăraşi (138), Brăila (141).

Din punct de vedere procentual, judeţele cele mai afectate ar fi: Galaţi (cu o reducere de 17% a posturilor ocupate reduse din totalul posturilor ocupate), Argeş (16%), Sălaj (16%), Mehedinţi (15%), Prahova (15%).

Judeţele mai puţin afectate ar fi: Bihor (2%), Tulcea (4%), Arad (5%), Bacău (5%), Vaslui (5%).

În ce priveşte primăriile care ar trebui să reducă posturi, cele mai multe se află în judeţele: Buzău (69 de unităţi administrativ teritoriale care ar trebui să reducă posturi), Prahova (68), Dolj (65), Iaşi (65), Dâmboviţa (62), Vrancea (62), Galaţi (61), Argeş (58), Mureş (56).

Situaţia fiecărei unităţi administrativ teritoriale din ţară poate fi văzută pe pagina: https://gov.ro/aal/.

Premierul Ilie Bolojan a declarat marţi că o reducere cu 25% a numărului maxim de posturi aprobate la nivelul administraţiei publice locale ar avea efecte “aproape nule”, deoarece ar fi vorba despre posturi vacante sau ca nici măcar nu au fost înfiinţate.

Detaliind situaţia, el a explicat că administraţia publică locală din România este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, raportat la numărul de locuitori din fiecare unitate administrativ teritorială. Pe de altă parte, în foarte multe localităţi din ţară, primarii au stabilit organigrama mult sub numărul maxim posibil de angajaţi.

Astfel, în România, numărul maxim de posturi aprobate este de aproximativ 190.000. Prin organigrame, la nivelul autorităţilor locale, au fost aprobate 164.000 de posturi. Dintre acestea 129.000 de posturi sunt efectiv ocupate, restul fiind vacante.

“Numărul posturilor neînfiinţate şi vacante din totalul posturilor prevăzut prin lege la momentul de faţă este de aproximativ 61.000, sau 32%. Orice reducere mai mică de 30% nu are decât efecte marginale. O reducere de 25% faţă de normativul maxim ar însemna, în fapt, desfiinţări de posturi fictive (diferenţa dintre normativul maxim şi organigrame) şi de posturi vacante”, a informat Guvernul.