De la acorduri comerciale la automobile, şefa guvernului italian Giorgia Meloni şi cancelarul german Friedrich Merz îşi unesc din ce în ce mai mult forţele pentru a orienta agenda europeană, cu riscul de a estompa rolul preşedintelui francez Emmanuel Macron, comentează miercuri France Presse într-o analiză, potrivit Agerpres.
În cadrul summitului liderilor Uniunii Europene joi, premierul italian de extrema dreaptă şi cancelarul conservator german vor apăra o viziune comună pentru a stimula competivitatea europeană.
Este cel mai nou semn al cooperării crescânde între Roma şi Berlin, care pune sub semnul întrebării axa tradiţională franco-germană.
Potrivit unor observatori, “2026 va fi ‘anul Italiei şi al Germaniei'”, a declarat Giorgia Meloni luna trecută la un summit cu Friedrich Merz la Roma.
“Intenţionăm să facem tot posibilul pentru a consolida o prietenie strategică nu doar pentru naţiunile noastre, ci şi pentru Europa pe ansamblu”, a afirmat ea.
Meloni şi Merz au de mult timp o abordare fermă în materie de imigraţie, iar la summitul lor de la Roma au convenit să-şi extindă cooperarea pe toate subiectele, de la politica comercială la apărare.
De asemenea, cei doi lideri au afişat o poziţie comună cu privire la mai multe probleme în ultimele luni la Bruxelles.
În ianuarie, în pofida reticenţei sale iniţiale, Meloni a ajuns să susţină acordul comercial al UE cu blocul sud-american Mercosur, spre marea satisfacţie a Germaniei.
Franţa, un aliat tradiţional al Berlinului, a încercat fără succes să blocheze acordul, îngrijorată pentru fermierii săi.
Berlinul şi Roma au lucrat de asemenea pentru ca UE să-şi relaxeze interdicţia, prevăzută pentru 2035, pentru maşinile noi pe benzină şi diesel – decizie căreia Franţa i s-a opus, din nou fără succes.
“Ceea ce aud este că axa franco-germană nu funcţionează, Meloni şi Merz lucrează împreună”, a declarat un diplomat european pentru AFP, sub rezerva anonimatului.
La fel ca Franţa, Italia şi Germania sunt atât membri fondatori ai UE, cât şi aliaţi în cadrul NATO.
Dar, în trecut, Roma şi Berlinul au avut adeseori dezacorduri, în special în probleme financiare, Germania fiind preocupată de gestionarea bugetului său, faţă de Italia, puternic îndatorată.
Între timp, Giorgia Meloni s-a străduit să reducă deficitul, în timp ce Friedrich Merz a rupt cu tradiţia, crescând împrumuturile şi investiţiile.
Şi în domeniul politicii externe, ambii au căutat să-şi atragă favorurile preşedintelui american Donald Trump.
“Aş descrie aceasta ca pe o convergenţă paralelă”, a declarat Matteo Villa, de la think-tank-ul italian ISPI.
“Jocurile sunt făcute, a venit momentul ca cei doi să meargă mai departe decât ceea ce era clasicul cuplu Franţa-Germania”, a spus el pentru AFP.
Ministrul de externe italian Antonio Tajani a declarat miercuri într-un interviu pentru cotidianul Il Messaggero că actualul tandem Italia-Germania aminteşte de legăturile strânse între cele două ţări în momentul fondării UE.
“Începe un nou sezon: Italia joacă un rol de prim-plan, ea doreşte să fie una dintre locomotivele UE”, a afirmat ministrul italian, adăugând că Italia şi Germania sunt “ambele cele mai industrializate ţări cu cele mai stabile guverne” din cadrul blocului comunitar.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, a cărui ţară se află într-o criză politică de la alegerile anticipate din 2024, a respins orice sugestie de a fi marginalizat.
Într-un interviu acordat marţi mai multor ziare europene, el a declarat că este “normal” ca Roma şi Berlinul să-şi prezinte propunerile liderilor UE după summitul lor.
“Cuplul franco-german este indispensabil pentru a face să avanseze Europa. Dar, de unul singur, niciodată nu e suficient”, a spus el.
Macron a precizat că el şi Giorgia Meloni vor organiza propriul summit franco-italian peste câteva săptămâni – probabil în aprilie la Toulouse, potrivit unor surse diplomatice.
Relaţiile dintre Macron şi Merz s-au răcit totuşi.
Unii diplomaţi afirmă că încercările Franţei de a bloca acordul Mercosur au lăsat urme la Bruxelles şi în alte state membre, inclusiv în Germania.
În plus, Berlinul se pregăteşte să abandoneze programul avionului de luptă european (Scaf), proiect derulat împreună cu Franţa şi Spania, dar blocat de luni de zile din cauza tensiunilor între partenerii săi industriali.
Germania ar avea în vedere acum Programul mondial de luptă aeriană (GCAP) italian, desfăşurat în comun cu Regatul Unit şi Japonia, potrivit presei.
“Prăpastia dintre Paris şi Berlin obligă Germania să se îndrepte către alţi parteneri”, a declarat pentru AFP Thomas Maddock, cercetător la Centre for European Reform de Londres.
Un articol de opinie publicat în tabloidul german Bild la sfârşitul lunii ianuarie a fost mai virulent.
“Merz ştie că pentru ca Europa să se facă auzită pe scena internaţională, are nevoie de parteneri solizi alături”, menţiona autorul editorialului, adăugând: “Spre deosebire de Franţa, Italia este astăzi o ţară cu un guvern stabil şi o economie înfloritoare”.
| Știri BVB