Premierul spaniol va exprima rezerve la summitul NATO față de creșterea bugetului apărării la 5% din PIB

Premierul spaniol Pedro Sanchez va avea o poziție ”proprie și curajoasă” la summitul NATO de luna aceasta în dezbaterea privind creșterea cheltuielilor militare, mai ales că guvernul spaniol consideră că și alte state membre ale Alianței au îndoieli cu privire la fezabilitatea creșterii bugetelor apărării la 5% din PIB, relatează miercuri agenția EFE, potrivit Agerpres.

Potrivit unor surse guvernamentale de la Madrid, Spania apreciază că nu va rămâne singură în exprimarea acestei poziții în dezbaterea din cadrul NATO asupra bugetelor militare, întrucât există și alte țări ale Uniunii Europene care nu văd cu ochi buni creșterea cheltuielilor militare.

Aceleași surse afirmă că Spania și-a îndeplinit deja angajamentul acum în vigoare și asumat în cadrul NATO de a aloca 2% din PIB pentru bugetul apărării și consideră că o creștere a acestui angajament la 5% din PIB, chiar și într-un anumit orizont de timp, este ”arbitrară”.

Totuși, sursele guvernamentale spaniole nu au precizat care va fi poziția finală a premierului Sanchez la summitul NATO care se va desfășura pe 24 și 25 iunie la Haga, întrucât acolo vor avea loc dezbaterile pe acest subiect și vor fi definitivate pozițiile, însă au subliniat că poziția Spaniei la summit va fi ”proprie și curajoasă”.

Guvernul spaniol, o coaliție de stânga, anticipează un summit dificil sau cel puțin complicat, dar insistă că există și alte țări membre ale UE care ”nu sunt dispuse să accepte 5%” din PIB pentru bugetele militare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianței să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, Sănătate sau asistență socială, a propus joia trecută oficial ca liderii acestor state să accepte la summit creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, dar defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiții în sectoare conexe, precum infrastructura.

El a precizat că, spre deosebire de cazul acordului din anul 2014, când aliații au stabilit să-și crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, obiectivul pe care-l urmărește la summitul NATO de luna aceasta este ca statele membre să se angajeze asupra unor ”planuri anuale care să indice creșterea (bugetelor apărării) pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”.

Secretarul general al NATO a susținut că nu se poate spune că ”nu sunt bani” pentru înarmare și le-a cerut liderilor statelor membre să le explice acest lucru propriilor cetățeni. ”De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (…) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi amenințați”, crede Mark Rutte.