Preşedintele Biden îşi justifică deplasarea în Arabia Saudită într-un amplu articol de presă: “De ce mă duc în Arabia Saudită”

* “Săptămâna viitoare, voi călători în Orientul Mijlociu pentru a începe un capitol nou și mai promițător al angajamentului Americii acolo. Această călătorie vine într-un moment vital pentru regiune și va promova interese importante americane”, îşi începe Biden editorialul.

Preşedintele Joe Biden vrea să “consolideze un parteneriat strategic care să se bazează pe interese şi responsabilităţi reciproce, respectând în acelaşi timp valorile americane fundamentale”, a scris liderul american într-un articol publicat sâmbătă de Washington Post, informează duminică AFP.

Biden spune: “Un Orient Mijlociu mai sigur și mai integrat aduce beneficii americanilor în multe feluri. Căile sale navigabile sunt esențiale pentru comerțul global și pentru lanțurile de aprovizionare pe care ne bazăm. Resursele sale energetice sunt vitale pentru atenuarea impactului asupra livrărilor globale a războiului Rusiei în Ucraina. Și o regiune care se unește prin diplomație și cooperare – mai degrabă decât să se despartă prin conflict – este mai puțin probabil să dea naștere la un extremism violent care ne amenință patria sau la noi războaie care ar putea pune noi poveri asupra forțelor militare americane și familiilor acestora. Evitarea acestui scenariu este de o importanță capitală pentru mine. Voi urmări diplomația intens – inclusiv prin întâlniri față în față – pentru a ne atinge obiectivele“.

În acest editorial, preşedintele SUA – care se va deplasa marţi în Israel şi se va întâlni cu prim-ministrul interimar Yair Lapid şi cu liderul palestinian Mahmoud Abbas, urmând apoi să meargă vineri la Jeddah, în Arabia Saudită -, răspunde criticilor care îl acuză că îşi reneagă poziţia anterioară pentru a smulge din partea Arabiei Saudite promisiunea de a produce mai mult petrol. Înainte de a fi ales la Casa Albă, Joe Biden promisese că va face din monarhia petrolieră saudită o paria pe scena internaţională ca urmare a asasinarii jurnalistului disident Jamal Khashoggi.

El reaminteşte că a desecretizat un raport exploziv al serviciilor secrete americane cu privire la circumstanţele morţii lui Jamal Khashoggi. Dar nu menţionează în articol numele prinţului moştenitor Mohammed bin Salman, care, conform aceluiaşi raport, a aprobat asasinatul. Joe Biden urmează să se întâlnească cu bin Salman la Jeddah săptămâna viitoare ca parte a unei întâlniri extinse cu anturajul regelui Arabiei Saudite.

Biden scrie: “În Arabia Saudită, am inversat politica de cec în alb pe care am moștenit-o. Am dat publicității raportul comunității de informații despre uciderea lui Jamal Khashoggi, am emis noi sancțiuni, inclusiv asupra Forței de Intervenție Rapidă a Arabiei Saudite implicate în uciderea acestuia și am emis 76 de interdicții de viză în temeiul unei noi reguli care interzice intrarea în Statele Unite pentru oricine este considerat a fi implicat în hărțuirea dizidenților din străinătate. Administrația mea a precizat că Statele Unite nu vor tolera amenințările extrateritoriale și hărțuirea împotriva dizidenților și activiștilor de către niciun guvern. De asemenea, am pledat pentru cetățenii americani care fuseseră deținuți pe nedrept în Arabia Saudită cu mult înainte ca eu să preiau mandatul. De atunci au fost eliberați și voi continua să fac presiuni pentru ridicarea restricțiilor privind călătoria lor.

De la început, scopul meu a fost să reorientez – dar nu să rup – relațiile cu o țară care a fost partener strategic de 80 de ani. Astăzi, Arabia Saudită a contribuit la restabilirea unității între cele șase țări ale Consiliului de Cooperare din Golf, a sprijinit pe deplin armistițiul din Yemen și acum lucrează cu experții mei pentru a ajuta la stabilizarea piețelor petroliere cu alți producători OPEC.

Știu că sunt mulți care nu sunt de acord cu decizia mea de a călători în Arabia Saudită. Părerile mele despre drepturile omului sunt clare și de lungă durată, iar libertățile fundamentale sunt mereu pe ordinea de zi atunci când călătoresc în străinătate, așa cum vor fi în timpul acestei călătorii, așa cum vor fi în Israel și Cisiordania”.

“Activitatea mea ca preşedinte este să asigur soliditatea şi securitatea ţării”, îşi justifică Joe Biden decizia, invocând nevoia de a contracara Rusia, de a se pune în “cea mai bună poziţie posibilă” faţă de China şi pentru a asigura o “mai mare stabilitate” în Orientul Mijlociu. “Pentru a face aceste lucruri, trebuie să avem o relaţie directă cu ţările care pot contribui la aceasta. Arabia Saudită este una dintre ele”, a explicat, în continuare Joe Biden.

Preşedintele american se referă şi la o miză importantă a călătoriei sale şi anume petrolul, într-un moment în care preţurile mari la gaze înfurie americanii şi afectează perspectivele electorale ale partidului său.

Washingtonul ar dori ca toate ţările din Golf să producă mai mult pentru a contribui astfel la scăderea preţurilor.

Biden scrie: “În calitate de președinte, datoria mea este să ne mențin țara puternică și sigură. Trebuie să contracarăm agresiunea Rusiei, să ne punem în cea mai bună poziție posibilă pentru a învinge China și să lucrăm pentru o mai mare stabilitate într-o regiune a lumii cu consecințe. Pentru a face aceste lucruri, trebuie să ne angajăm direct cu țările care pot avea impact asupra acestor rezultate. Arabia Saudită este una dintre ele, iar când mă voi întâlni vineri cu liderii saudiți, scopul meu va fi să consolidez un parteneriat strategic în viitor, care se bazează pe interese și responsabilități reciproce, fiind totodată fidel valorile fundamentale americane.

Vineri, voi fi și primul președinte care va zbura din Israel la Jiddah, Arabia Saudită. Acea călătorie va fi, de asemenea, un mic simbol al relațiilor în devenire și al pașilor către normalizare dintre Israel și lumea arabă, pe care administrația mea lucrează să le aprofundeze și să le extindă. La Jiddah, lideri din întreaga regiune se vor aduna, subliniind posibilitatea unui Orient Mijlociu mai stabil și mai integrat, cu Statele Unite jucând un rol vital de conducere.

Desigur, regiunea rămâne plină de provocări: programul nuclear iranian și sprijinul pentru grupurile de proxy, războiul civil sirian, crizele de securitate alimentară exacerbate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, grupuri teroriste care încă operează în mai multe țări, blocaj politic în Irak, Libia și Liban, și standardele privind drepturile omului care rămân în urma unei mari părți a lumii. Trebuie să abordăm toate aceste probleme. Când mă voi întâlni cu lideri din întreaga regiune, voi clarifica cât de important este să facem progrese în aceste domenii.

Totuși, comparativ cu acum 18 luni, regiunea este sub o presiune mai scăzută  și mai integrată. Foștii rivali și-au restabilit relațiile. Proiectele comune de infrastructură formează noi parteneriate. Irakul, care a fost mult timp o sursă de conflicte proxy și rivalități regionale, servește acum drept platformă pentru diplomație, inclusiv între Arabia Saudită și Iran. Prietenul meu, regele Abdullah al Iordaniei, s-a referit recent la „noua vibrație” din regiune, iar țările întreabă: „Cum ne putem conecta unul cu celălalt și să lucrăm unul cu celălalt”.

Acestea sunt tendințe promițătoare, pe care Statele Unite le pot consolida într-un mod în care nicio altă țară nu le poate consolida. Călătoria mea săptămâna viitoare va servi acestui scop. De-a lungul călătoriei mele, voi avea în vedere milioanele de americani care au slujit în regiune, inclusiv fiul meu Beau, și cei 7.054 care au murit în conflictele din Orientul Mijlociu și Afganistan din 11 septembrie 2001.

Săptămâna viitoare, voi fi primul președinte care vizitează Orientul Mijlociu de la 11 septembrie fără ca trupele americane să fie angajate într-o misiune de luptă acolo. Scopul meu este să păstrăm asta”.

Totodată, preşedintele Biden intenţionează să “facă progrese” într-o regiune care rămâne “plină de provocări” ce merg de la programul nuclear iranian până la situaţia instabilă din Siria, Libia, Irak şi Liban. Preşedintele american vede însă “tendinţe promiţătoare” în regiune şi afirmă că “Statele Unite le pot întări ca nicio altă ţară. La aceasta va servi deplasarea mea de săptămâna viitoare”, spune Joe Biden.

Preşedinte SUA mai scrie: “Orientul Mijlociu pe care îl voi vizita este mai stabil și mai sigur decât cel pe care administrația mea l-a moștenit acum 18 luni.

Cu o lună înainte de inaugurarea mea, Ambasada noastră din Bagdad s-a confruntat cu cel mai mare atac cu rachetă dintr-un deceniu. Atacurile împotriva trupelor și diplomaților noștri au crescut de patru ori față de anul precedent. Predecesorul meu a ordonat în mod repetat bombardierelor B-52 să zboare din Statele Unite în regiune și înapoi pentru a descuraja aceste atacuri. Dar nu a funcționat, iar atacurile au continuat.

Războiul din Yemen escalada, creând una dintre cele mai grave crize umanitare din lume, fără niciun proces politic în vedere pentru a pune capăt luptei.

După ce predecesorul meu a renunțat la un acord nuclear care funcționa, Iranul a adoptat o lege care impunea accelerarea rapidă a programului său nuclear. Apoi, când ultima administrație a încercat să condamne Iranul pentru această acțiune în Consiliul de Securitate al ONU, Statele Unite s-au trezit izolate și singure.

În primele mele săptămâni ca președinte, experții noștri de informații și militari au avertizat că regiunea era sub presiune în mod periculos. Avea nevoie de o diplomație urgentă și intensă. Pentru a restabili descurajarea, am ordonat lovituri aeriene ca răspuns la atacurile împotriva trupelor noastre și am început o operațiune diplomatică serioasă pentru a crea o regiune mai stabilă.

În Irak, am încheiat misiunea de luptă a SUA și ne-am concentrat pe antrenarea irakienilor, susținând în același timp coaliția globală împotriva Statului Islamic pe care am creat-o când eram vicepreședinte, acum dedicată împiedicării reapariției ISIS. Am răspuns și la amenințările împotriva americanilor. Frecvența atacurilor sponsorizate de Iran, comparativ cu acum doi ani, a scăzut brusc. Și în februarie trecut, în Siria, l-am eliminat pe liderul ISIS Haji Abdullah, demonstrând capacitatea Americii de a elimina amenințările teroriste, indiferent unde încearcă să se ascundă.

În Yemen, am numit un trimis și m-am angajat cu liderii din regiune, inclusiv cu regele Arabiei Saudite, pentru a pune bazele unui armistițiu. După un an de diplomație persistentă, acel armistițiu este acum în vigoare, iar asistența umanitară care salvează vieți ajunge în orașe care fuseseră asediate. Drept urmare, ultimele luni din Yemen au fost cele mai pașnice din ultimii șapte ani.

În ceea ce privește Iranul, ne-am reunit cu aliați și parteneri din Europa și din întreaga lume pentru a inversa izolarea noastră; acum Iranul este izolat până când revine la acordul nuclear pe care predecesorul meu l-a abandonat fără niciun plan cu ce l-ar putea înlocui. Luna trecută, peste 30 de țări ni s-au alăturat pentru a condamna lipsa de cooperare a Iranului cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică cu privire la activitățile sale nucleare anterioare. Administrația mea va continua să crească presiunea diplomatică și economică până când Iranul va fi gata să revină la conformitatea cu acordul nuclear din 2015.

În Israel, am contribuit la încheierea unui război din Gaza – care ar fi putut dura cu ușurință luni de zile – în doar 11 zile. Am lucrat cu Israel, Egipt, Qatar și Iordania pentru a menține pacea fără a permite teroriştilor să se reînarmeze. De asemenea, am reconstruit legăturile SUA cu palestinienii. Lucrând cu Congresul, administrația mea a dat aproximativ 500 de milioane de dolari în sprijinul palestinienilor, de asemenea a promovat cel mai mare pachet de sprijin pentru Israel din istorie- peste 4 miliarde de dolari. Și săptămâna aceasta, premierul israelian a vorbit cu președintele Autorității Palestiniene pentru prima dată în cinci ani”.