Oroş, ministrul Agriculturii: România cheltuie 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi pe care i-ar putea produce în ţară
Cartoful este un aliment de bază de-a dreptul ignorat în ultimii 30 de ani şi de aceea am ajuns la suprafeţele ridicole de astăzi, a declarat, joi, Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului în România (FNCR), la o dezbatere online privind piaţa cartofului.
“Cartoful este o cultură, un aliment de bază de-a dreptul ignorat în ultimii 30 de ani şi de aceea am ajuns la suprafeţele ridicole de astăzi: 28.000 de hectare de cartofi pentru consum cultivate în România şi o suprafaţă de cartofi pentru sămânţă situată în jurul cifrei de 600 de hectare, îndrăznesc să spun o suprafaţă ridicolă, iar cu cartofi pentru industrializare timpurie, o suprafaţă de 3.500 hectare. Cartoful cultivat în România înregistrat la APIA depăşeşte cu puţin 30.000 de hectare faţă de cele 200.000 – 250.000 de hectare care se cultivau înainte de 1990. Bineînţeles că nu luăm în calcul aceste cifre pentru că se vorbea de o agricultură extensivă, se vorbea de cartof cultivat oriunde în această ţară”, a spus el, potrivit Agerpres.
Oprea susţine că această cultură se retrage, “încet-încet”, în zonele tradiţionale, iar din cauza schimbărilor climatice această retragere va fi tot mai accentuată. “Va trebui să avem investiţii serioase ca să rezistăm pe piaţă”, afirmă preşedintele FNCR.
În ceea ce priveşte comportamentul consumatorului român, Oprea susţine că la ora actuală nici un producător român nu mai poate rezista pe piaţă fără un depozit specializat.
“Dacă în anii 1990 -1995 nici nu aveam nevoie de depozite, acum nici nu se mai poate închipui existenţa unui producător de cartofi fără un depozit specializat, iar orice depozitare presupune pierderi. Noi avem parte la cartof de un sezon non-stop, este o cultură cu foc continuu ca la furnal, nu există perioadă de repaus, practic avem o lună sau două de respiro din momentul înfiinţării culturii în aprilie după care reluam ciclul în iulie. Tot timpul sortări, resortări, ambalări, pierderi, una peste alta. Am intrat după 2007 într-o competiţie directă cu marii producători din vest în care se investeşte de 100 de ani şi au acces neîngrădit pe piaţa noastră, iar noi momentan ne luptăm cu armele pe care le avem”, a mai spus preşedintele FNCR.
Nu în ultimul rând, Oprea a menţionat şi situaţia din sectorul de producere a cartofului industrial, care este foarte slab reprezentat din punct de vedere cantitativ, cu doar 80.000 de tone.
“Acest sector de producere a cartofului industrial este foarte slab reprezentat cantitativ. La ora actuală, în România, nu se procesează mai mult de 80.000 de tone pe an, ceea ce este foarte, foarte puţin. Sperăm că în 10 ani, dacă încurajăm această cultură, cartoful pentru industrializare, indiferent că e chips, produse exudate, amidon, să ajungem la o cantitate de 200.000 – 250.000 de tone”, a arătat şeful FNCR.
În privinţa importurilor de cartofi congelaţi, Oprea susţine că în 1996 România importa doar 600 tone, iar în prezent se apropie de 90.000 tone de cartofi preprăjiţi şi congelaţi importaţi prin reţelele de supermarket.
Preşedintele FGCR a transmis că sectorul este capabil să susţină necesarul de cartofi al românilor, pe care federaţia îl estimează la mai puţin de 100 de kilograme pe an, însă această cultură trebuie încurajată.
“Suntem sector capabil să susţinem necesarul de cartofi de consum al românilor, necesar pe care noi îl estimăm mai scăzut de 100 kg pe an pe locuitor, ca să nu mai vorbim că nu mai sunt nici 20 de milioane de români. În orice caz ar fi normal să încurajăm această cultură. Cartoful a fost şi este pâinea a doua a românilor. Trebuie să o tratăm ca atare”, a adăugat Romulus Oprea, preşedintele FGCR.
Oroş, ministrul Agriculturii: România cheltuie 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi pe care i-ar putea produce în ţară
România cheltuie anual în jur de 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi din import, deşi ar putea să-i producă în ţară, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la o dezbatere online privind piaţa cartofului.
“Astăzi după datele APIA avem o suprafaţa reală cultivată cu cartofi este de 28.000 de hectare, iar producţia internă de cartofi acoperă după spusele celor de la Covasna maximum 40% din consum, restul de până la 60% din consum importăm. În 2019, deficitul balanţei comerciale la cartofi era undeva de 64 de milioane de euro. Practic, noi ca ţară, cheltuim 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi pe care i-am putea produce la noi în ţară. Consumul de cartofi pe cap de locuitor este de aproape 100 de kilograme pe an”, a spus Adrian Oros.
Ministrul Agriculturii a precizat că săptămâna trecută a participat la o întâlnire cu cultivatorii de cartofi din Covasna – zona cu tradiţie în cultivarea cartofilor din România – unde a aflat care sunt probelemele reale cu care se confruntă producătorii de cartofi.
“Cele mai mare probleme în sector sunt create de schimbarea comportamentului de cumpărare ale cumpărătorului final. Dacă până de curând consumatorul final obişnuia să îşi cumpere întreaga cantitate de cartofi toamna şi să şi-o depoziteze – atunci producătorii principali de cartofi puteau să îşi desfacă toată producţia la un preţ avantajos – în ultima perioadă fiecare cumpără 1-2 maximum 5 kilograme şi doar anumite sortimente de cartofi, iar toată această parte de depozitare s-a transferat pe umerii producătorilor. Ei neavând capacitate de depozitare sunt nevoiţi să vândă producţia la preţuri deosebit de dezavantajoase. Dacă încearcă să depoziteze în condiţii improprii, producţia se degradează, preţul scade şi de acea şi apetenţa unora de a mai cultiva cartofi. Suprafeţele cu cartofi s-au diminuat”, a subliniat ministrul.
Producătorii din Covasna i-au prezentat oficialului MADR un plan de relansare a producţiei de cartofi, care să se extindă pe mai mulţi ani, în care principala sarcina a Ministerului Agriculturii ar fi aceea de a finanţa într-un mod cât mai avantajos capacitatea de depozitare şi de a spijini prin schemele avute la dispoziţie şi cartoful pentru sămânţă, cel care o valoare genetică ridicată şi permite producţii medii de 30 de tone la hectar.
“Astfel, în maximum 10 ani prin acest program care ar trebui finanţat consistent pe toată partea aceasta de depozitare vom putea produce cartofi în România pe o suprafaţă de aproximativ 60.000 de hectare, şi care ar acoperi necesarul de consum”, a transmis ministrul Agriculturii.
Potrivit datelor prezentate de organizatorul evenimentului, piaţa cartofilor din România se ridică la 1,4 miliarde de euro, iar producţia în ponderea vegetală este de 8,6%. Importul de cartofi congelaţi este de peste 86.000 de tone iar preţul de 721 dolari pe tonă.
Producţia de cartofi obţinută în 2020 a trecut uşor de două milioane de tone, însă a consemnat o scădere faţă de anul precedent cu aproape 21%, când a totalizat 2,62 milioane de tone, relevă datele furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea AGERPRES.
Randamentul la hectar a înregistrat un recul cu aproape trei tone, de la 15,44 tone în 2019, la 12,56 tone în 2020, iar suprafaţa cultivată a scăzut cu 4.394 hectare.
România consemna în urmă cu 10 ani producţii de cartofi de 3,5 – 4 milioane de tone, dar de pe suprafeţe mai mari, respectiv între 200.000 – 250.000 de hectare, însă în ultimii cinci ani suprafeţele cultivate au scăzut constant sub 200.000 de hectare. Zonele cu tradiţie în cultivarea cartofului sunt Harghita, Covasna, Braşov, Suceava şi Sibiu.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, cartoful este un aliment care se consumă în cantităţi relativ apropiate în toate categoriile de gospodării din România. În anul 2018, consumul mediu lunar pe o persoană a fost de 3,02 kilograme, însă lucrătorii pe cont propriu şi pensionarii depăşesc uşor acest nivel, consumul cel mai scăzut înregistrându-se în gospodăriile de agricultori, şomeri şi salariaţi.
Consumul intern de cartofi este estimat la circa două milioane de tone, dar la care se mai adaugă încă 500.000 de tone pentru sămânţă, procesare şi furaje.
Ministrul Adrian Oros a participat joi la Ziua Cartofului Live Connect, primul eveniment virtual din 2021 dedicat producătorilor de cartof din România. Sub umbrela FNCR, evenimentul a prezentat obiectivele comune pe întreaga filieră de produs, de la producţie, procesare şi până la desfacere.
Oportunităţile oferite de platforma de eveniment www.virtualagro.ro includ generarea de noi contacte dar şi matchmaking, sporind astfel conectarea participanţilor dar şi impactul expozanţilor în rândul comunităţilor profesionale din sector.
| Știri BVB