Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzDatoria publică va crește de la 48,9 % din PIB în 2023 la aproximativ 63 % din PIB în 2026, în principal ca urmare a deficitului public ridicat și a creșterii preconizate a plăților de dobânzi, potrivit Previziunilor economice ale Comisiei Europene pentru România.
Instituția anunță: “După un an 2024 lipsit de strălucire, economia României era pe cale să-și accelereze ritmul la începutul anului 2025, în special datorită construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și perspectivelor mai bune la export. Cu toate acestea, incertitudinile generate de impunerea tarifelor americane, precum și de volatilitatea politică și fiscală internă accentuată ar trebui să afecteze exporturile, încrederea economică și, în ultimă instanță, investițiile și consumul. Se preconizează că acest lucru va duce la o creștere reală moderată a PIB-ului de 1,4 % în 2025, care ar urma să se consolideze în continuare, până la 2,2 % în 2026.
Se estimează că inflația va scădea, dar va rămâne ridicată, în timp ce șomajul ar urma să înregistreze o scădere marginală. Deficitul public general a fost de 9,3 % din PIB în 2024, alimentat de creșteri foarte mari ale salariilor din sectorul public și ale pensiilor. Se preconizează că acesta va scădea modest, până la 8,6 % din PIB în 2025 și 8,4 % în 2026, reflectând un pachet de măsuri puse în aplicare la sfârșitul anului 2024”.
Creștere modestă în contextul unui grad ridicat de incertitudine
Sentimentul economic a rămas pozitiv la începutul anului 2025, în pofida dificultăților economice și a incertitudinii persistente. Construcțiile, agricultura și serviciile de transport prezintă perspective de performanță îmbunătățite, ajutate și de aderarea la Schengen și de modernizarea infrastructurii. O redresare puternică a construcțiilor rezidențiale, împreună cu investițiile solide finanțate de UE în infrastructura publică, sunt de bun augur pentru o redresare a formării brute de capital fix, în ciuda impactului negativ al incertitudinii fiscale pronunțate și al volatilității geopolitice asupra investițiilor private.
În același timp, indicatorii de înaltă frecvență indică o încetinire a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, întrucât politicile restrictive în materie de venituri și inflația încă ridicată sunt susceptibile să afecteze creșterea veniturilor disponibile.
Deși România are un comerț limitat cu SUA, se preconizează că majorarea tarifelor americane va limita redresarea exporturilor României, în special a produselor manufacturate, din cauza impactului negativ asupra partenerilor comerciali ai României din UE.
Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului este prevăzută să scadă în 2025, pe măsură ce încetinirea cererii interne va reduce creșterea importurilor, iar perspectivele pentru exporturile de servicii și produse agricole se vor îmbunătăți.
În ansamblu, se preconizează că creșterea PIB-ului real va înregistra o accelerare modestă, până la 1,4 % în 2025, sub potențial. În 2026, se preconizează că inflația mai scăzută și relaxarea politicii monetare, care vor conduce la condiții de finanțare mai favorabile, vor sprijini creșterea consumului privat. Presupunând că incertitudinea politică și fiscală se va atenua, încrederea investitorilor se va consolida, accelerând redresarea formării brute de capital fix. Datorită perspectivelor de creștere mai bune pentru partenerii comerciali ai UE, se preconizează că exporturile vor câștiga teren, dar contribuția exporturilor nete la creșterea PIB-ului va rămâne ușor negativă.
În ansamblu, creșterea PIB-ului real ar trebui să se consolideze moderat, până la 2,2%. După o creștere semnificativă în 2024, se preconizează că deficitul de cont curent se va reduce progresiv, dar va rămâne la niveluri încă ridicate, de aproape 8 % din PIB în 2025 și 7 % din PIB în 2026.
Riscurile la adresa previziunilor sunt orientate în sens descendent, în special dacă incertitudinea politică și fiscală internă persistă și cererea externă suferă un impact mai puternic decât cel estimat.
Creșterile salariale se vor modera în perioada de prognoză
Tensiunile de pe piața muncii s-au atenuat, iar creșterea ocupării forței de muncă va continua atât în 2025, cât și în 2026, susținută în principal de creșterea numărului de angajări în sectorul privat. Se preconizează că rata șomajului va continua să scadă, ajungând la aproape 5 % până la sfârșitul anului 2026. Creșterea cu două cifre a salariilor nominale a continuat în 2024, afectând competitivitatea costurilor, dar se preconizează că ritmul creșterilor salariale se va modera semnificativ în perioada de prognoză. În decembrie 2024 a fost adoptată înghețarea salariilor din sectorul public, iar introducerea unui mecanism de stabilire a salariului minim în februarie 2025 ar trebui să limiteze creșterile semnificative ale salariilor din sectorul privat.
Procesul de dezinflație va rămâne sinuos
După o scădere semnificativă a inflației IAPC până la 5,8 % în medie în 2024, dezinflația ar trebui să continue, dar într-un ritm lent în 2025. Inflația globală, excluzând energia și produsele alimentare, în special a serviciilor, rămâne persistentă, iar eliminarea prevăzută a plafonului pentru prețurile energiei electrice pentru gospodării ar putea determina creșterea prețurilor interne ale energiei. În schimb, evoluția prețurilor produselor agroalimentare și a prețurilor internaționale ale energiei ar putea contribui la scăderea inflației. În ansamblu, se preconizează că inflația medie IAPC va scădea ușor până la aproximativ 5 % în 2025 și va urma o tendință descendentă mai pronunțată, până sub 4 % în 2026.
Se preconizează că deficitul public va scădea treptat în 2025 și 2026
Deficitul public general al României a atins 9,3 % din PIB în 2024, alimentat de creșteri semnificative ale salariilor din sectorul public, ale plăților de dobânzi și ale pensiilor. La sfârșitul anului 2024, parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 2 % din PIB. Pachetul include înghețarea nominală a salariilor din sectorul public și a pensiilor, precum și măsuri de creștere a veniturilor în valoare de 0,3 % din PIB. Ca urmare, se preconizează că deficitul va scădea la 8,6 % din PIB în 2025 și, în cazul menținerii politicilor actuale, la 8,4 % în 2026. Această prognoză nu include impactul reformei fiscale și al altor măsuri prevăzute în MTFSP al României, care, dacă sunt concepute corespunzător și puse în aplicare în timp util, au potențialul de a reduce în mod semnificativ deficitul în 2025 și, într-o măsură mai mare, în 2026. Se preconizează că datoria publică va crește de la 48,9 % din PIB în 2023 la aproximativ 63 % din PIB în 2026, în principal ca urmare a deficitului public ridicat și a creșterii preconizate a plăților de dobânzi.
Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a dispus Corpului de control să demareze, luni, o anchetă…
Guvernul Greciei a cerut ajutor prin Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene pentru stingerea…
Compania americană de asigurări Allianz Life a confirmat sâmbătă că hackerii au furat informaţii personale…
Vicepremierul Dragoş Anastasiu susţine duminică, de la ora 17.00, o conferinţă de presă, în contextul…
Qatarul a ameninţat că va întrerupe livrările de gaze naturale lichefiate (LNG) către Uniunea Europeană,…
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să discute duminică, în Scoţia, cu preşedintele…
This website uses cookies.
Read More