Prima linie electrică subterană de înaltă tensiune în curent continuu amplasată în coridorul de protecție al magistralei de gaz (HVDC) din țară ar putea reseta felul în care transportăm cantități mari de energie curată la lungimi de sute de km, în contextul în care Europa se confruntă cu o criză majoră de infrastructură electrică.
În aprilie, Ministerul Energiei a anunțat finalizarea studiului de fezabilitate pentru acest proiect major de infrastructură energetică, confirmând că proiectul este fezabil din punct de vedere tehnic și viabil din punct de vedere economic.
Interconectorul care va traversa România de la est la vest, în subteran, de-a lungul rețelei de conducte de gaz, este o premieră tehnologică în Europa Centrală și de Est, bazată pe o soluție brevetată de compania românească E-INFRA.
Tot mai multe semnale de alarmă indică riscurile unui sistem depășit: în ultimele luni, regiuni din Spania, Portugalia și Germania s-au confruntat cu blackout-uri majore, provocate de dezechilibre între producție și capacitatea rețelei de a transporta electricitatea. Fără investiții urgente, Europa riscă să producă energie curată pe care nu o poate folosi, producția și consumul fiind la distanțe mari una de cealaltă.
În acest context tensionat, soluția propusă de România – o linie subterană de curent continuu de înaltă tensiune (HVDC), care va lega estul energetic de vestul consumator al țării, traversând axa Constanța – București – Arad – este una practică, scalabilă și aplicabilă imediat.
Linia va fi realizată în tehnologie HVDC 525 kV, cu două cabluri subterane, fiecare capabil să transporte până la 2,500 MW, ceea ce înseamnă o capacitate totală de 5.000 MW. Traseul, de peste 1.100 de kilometri, va include stații convertizoare de ultimă generație (VSC – Voltage Source Converter), compatibile cu rețelele electrice existente în curent alternativ.
România: estul produce, vestul consumă
Distribuția actuală a energiei în România e dezechilibrată: estul și sudul țării produc cea mai mare parte a electricității și urmează să producă și mai mult, odată cu noile reactoare de la Cernavodă și cu parcurile eoliene offshore din Marea Neagră. În schimb, vestul și nord-estul sunt dezechilibrate din punct de vedere al producției și consumului.
Aceste deficite fac necesară o linie de transport electric de mare capacitate, capabilă să mute rapid și eficient surplusul de energie din zone excedentare în zone deficitare din România și restul Europei.
Pentru a răspunde acestei nevoi, proiectul HVDC de pe teritoriul României integrează o abordare logistică unică în regiune: colocalizarea liniei electrice subterane cu traseul conductelor de gaz. Este o soluție tehnică concepută și brevetată de compania românească E-INFRA, care utilizează coridoare energetice deja existente pentru a reduce considerabil timpul de implementare, costurile cu exproprierile și impactul asupra mediului.
Acest avantaj devine cu atât mai relevant astăzi, când lucrările la gazoductul Tuzla – Podișor, au fost finalizate.
România nu este singura care mizează pe tehnologia HVDC. Proiectul german SuedLink are o misiune similară: să ducă energia eoliană din nordul Germaniei spre sudul industrializat. Proiectul HVDC din România este comparabil ca anvergură și complexitate, dar are un atu: se va construi în coridorul existent al magistralei BRUA.
O poziție-cheie în rețeaua europeană
Prin această linie, România devine nu doar un producător de energie verde, ci și un transportator regional strategic, legând estul Europei, și chiar Caucazul, prin proiectele viitoare Georgia- România, de rețeaua continentală. Este piesa lipsă dintr-un puzzle energetic în care toți vor vorbi curând aceeași „limbă electrică”.
Într-o Europă care vorbește tot mai mult despre energie curată, dar construiește tot mai puțin, România valorifică infrastructura existentă, propune o soluție tehnică proprie și intervine acolo unde este cea mai mare nevoie, în transportul eficient al energiei verzi.
Ministerul Energiei a transmis, în aprilie, principalele beneficii ale proiectului din punct de vedere economic, social și politic:
- România va putea transporta energie verde, produsă local – inclusiv din viitoarele parcuri eoliene offshore din Marea Neagră – către consumatori din țară și din alte state central europene.
- România va avea un sistem modern, în trendul european, care asigură transportul energiei, cu cele mai mici pierderi posibile.
- România va deveni un „nod energetic” important, permițând transmiterea fluxului de energie din Green Corridor către centrul Europei.