Procesul de convergenţă nominală al României a involuat în trimestrul trei din 2025, amplele deviaţii reinflamându-se suplimentar, cu excepţia cursului de schimb care s-a menţinut ca principală ancoră de macrostabilitate, se arată în Raportul de analiză a convergenţei “România – Zona Euro Monitor” nr. 20 din 2025 “România într-o Uniune Europeană cu autonomie strategică?”.
“În trimestrul al treilea al anului 2025, indicatorii de convergenţă nominală au înregistrat, preponderent, evoluţii disonante în raport cu exigenţele aderării la zona euro. Media anuală a randamentelor titlurilor de stat pe termen lung şi-a continuat dinamică ascendentă, pe fondul menţinerii dezechilibrului bugetar la cote înalte. Îndatorarea guvernamentală a continuat să se majoreze pe acest fond, erodând suplimentar rezerva disponibilă până la valoarea prevăzută de criteriile de la Maastricht. Dezinflaţia a consemnat un nou episod de inflexiune pe fondul măsurilor guvernamentale de evitare a amplificării derapajului bugetar major. Astfel, procesul de convergenţă nominală al României a involuat, amplele deviaţii reinflamându-se suplimentar, cu excepţia cursului de schimb care s-a menţinut ca principală ancoră de macrostabilitate”, se spune în raport.
Conform documentului, persistenţa la un nivel ridicat al dezechilibrului bugetar continuă să pună în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv până în anul 2031.
“Prognoza economică pe termen mediu actualizată a Comisiei Europene indică, totuşi, o ameliorare a corecţiei bugetare faţă de proiecţia din primăvară, în timp ce pentru anul 2027 este estimată doar o consolidare marginală faţă de nivelul de aproximativ 6% din PIB estimat pentru anul 2026. Pe acest fond, traiectoria îndatorării guvernamentale a fost ajustată semnificativ, estimându-se că ponderea datoriei publice în PIB va ajunge în proximitatea nivelului de 63% un an mai târziu decât anterior, respectiv la finalul anului 2027. În acelaşi timp, apropierea ratei inflaţiei de pragul superior al ţintei a fost revizuită tot pentru finalul intervalului de prognoză, când deviaţia de la valoarea de referinţă corespunzătoare este estimată să coboare la aproximativ 0,5 puncte procentuale”, se menţionează în Raport.
Contorul deviaţiilor de la valorile de referinţă corespunzătoare consemnează extinderea perioadelor de abatere de la exigenţele criteriilor de la Maastricht, după cum urmează: 32 trimestre consecutive de depăşire a limitei în cazul criteriului privind rata dobânzii; 30 în cazul ratei inflaţiei; 27 pentru soldul bugetar.
În raport se arată că perspectiva revenirii indicatorilor de convergenţă nominală la niveluri compatibile cu exigenţele criteriilor de la Maastricht continuă să depindă de ieşirea din procedura de deficit excesiv şi dinamica primei de risc de ţară.
| Știri BVB