Producția agricolă 2022, în scădere semnificativă după un rezultat slab în sectorul vegetal

de Dan Pălăngean

Valoarea producției agricole a scăzut în 2022 cu 15,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Revenirea din anul anterior a fost substanțială (+11,7%) dar nu a permis refacerea declinului manifestat înainte și pe parcursul pandemiei (-3,8% în 2019 și -15,4% în 2020). Una peste alta, anul trecut rezultatul din agricultură a fost cu circa 24% mai slab decât în 2018, situație îngrijorătoare care explică în bună parte deficitul cronic din comerțul exterior cu alimente.

Sectorul vegetal a mers semnificativ mai slab (-22,8%, după o creștere în anul anterior de 22,2%), în timp ce zootehnia a consemnat o diminuare marginală (-0,5%, dar după un dezamăgitor -8,3% în 2021). Serviciile agricole au fost singurele care au cunoscut o creștere, altminteri foarte pronunțată (+29,2%) iar ponderea lor în total s-a apropiat de trei procente, de cinci ori mai mult decât în urmă cu zece ani.

Pragul de 100 miliarde lei nominal, trecut anterior, a fost păstrat datorită creșterii semnificative a prețurilor și nu progresului în expresie fizică. Condițiile de climă tot mai puțin favorabile, investițiile reduse în sisteme de irigații și dispersarea încă extremă a terenului agricol în exploataţii de mici dimensiuni ne-au menținut semnificativ sub potențialul pedoclimatic de care dispunem.

În structură, se remarcă reducerea cu 5,6 puncte procentuale a ponderii producției vegetale (până la 65,6%) și creșterea cu 4,8 pp a producției animale. Prin scăderea înregistrată pe segmentul de cereale, zootehnia a reușit să se apropie de o treime din rezultatul total (31,8%) de la numai 27% în 2021. Totuși, ar trebui reținut că, înainte de 1989, atinsese 47% din totalul valorii obţinute în agricultură.

Ponderea cerealelor s-a păstrat, legumele și fructele în declin major

În structura producției vegetale, cerealele și-au păstrat ponderea la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani și avut 9,5 puncte procentuale în plus față de 2020 (de la 28,3% la 37,8%). De remarcat revenirea înregistrată la plantele uleioase, după trendul sistematic de scădere din perioada 2017 – 2020 (14% față 9,4% în urmă cu doi ani).

La polul opus, cartofii (care influenţează sistematic şi semnificativ indicele general de inflație) au rămas la un nivel foarte redus ca pondere în total (4,4%), după ce urcaseră peste pragul de 10% în 2013 – 2014. Scăderi semnificative s-au consemnat pe parcursul ultimilor doi ani la legume și pepeni (de la 22,5% la 15%, minim istoric), precum și la fructe și struguri (de la 13,1% la 10,2%).

De remarcat confirmarea tendinței de diversificare în creștere a producției, concretizată în avansul culturilor vegetale cumulate sub titulatura „alte grupe” (leguminoase boabe, plante tehnice, produse secundare, flori), care au păstrat o pondere relativ însemnată (11,8%). În schimb, plantele de nutreț nu au performat (doar 6,8%, cel mai mic nivel din ultimii zece ani), de unde și soldul negativ din comerțul exterior la produsele pentru hrana animalelor.

Porcinele, la minime istorice

În cazul producției animale, se remarcă o creștere procentuală la păsări, care au ajuns să dețină peste un sfert din valoarea obținută în zootehnie (25,3%), după un avans de patru puncte procentuale în ultimii doi ani. La polul opus, porcinele (confruntate cu probleme sanitare majore), au coborât la doar 11,6% (minim istoric, care implică importuri masive).

Bovinele au păstrat ponderea de 24,3%, mai redusă decât în urmă cu zece ani, însă produsele obținute din prelucrarea laptelui în ferme zootehnice și-au crescut valoarea producției la 26,2% din total. În fine, ar fi de remarcat interesul crescut din partea importatorilor a determinat avansul semnificativ la grupa ovine și caprine, care se îndreaptă spre pragul de 10% pondere în producția animală.