Sectorul energetic românesc rămâne în continuare departe de propriul potenţial şi de trendurile internaţionale, fiind profund afectat de lipsa predictibilităţii, se spune în programul electoral al preşedintelui Klaus Iohannis. 

Documentul precizează: “Producţia de energie depinde în continuare, în mare măsură, de combustibilii fosili, iar indicatorii de calitate pentru reţelele din România sunt la nivel suboptimal.

Este nevoie de investiţii semnificative pentru reducerea nivelului de pierderi în reţea, estimat ca fiind de circa 5 ori mai mare decât cel al statelor europene performante.

România risipește multă resursă energetică și este nevoie de acţiuni imperative de combatere a sărăciei energetice prin optimizarea producţiei și prin protecţia reală a consumatorilor vulnerabili. Majoritatea infrastructurilor energetice înregistrează un grad ridicat de uzură fizică și morală, urmare a dezinteresului major pentru investiţii în menţinerea și dezvoltarea capacităţilor de producţie și transport ale energiei electrice și gazului metan.

Funcţionarea sub parametri optimi atrage tot mai multe avarii și defecţiuni care se produc frecvent în Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) și în Reţeaua Electrică de Transport (RET).

România a devenit un importator semnificativ de gaze și de electricitate, urmare a politicilor hazardate în domeniul energetic promovate de PSD în ultimii ani.

Măsurile legislative dezastruoase, precum OUG 114 din 2018, au cauzat scumpiri în lanţ și au făcut ca fiecare român să plătească preţuri record pentru energia electrică și gazele naturale. Dintr-un stat aproape independent din punct de vedere energetic, România a devenit un importator net de energie electrică, la preţuri record.

România se desprinde greu de interesele clientelare din domeniul energetic, unul sufocat de monopol, inginerii financiare, dominaţia unor reţele clientelare, atribute contrare unei economii sănătoase.

Pe parcursul ultimei guvernări, instituţiile și companiile de stat cu responsabilităţi în domeniul energetic au fost profund politizate și deprofesionalizate, afectând performanţa întregului sector. România dispune de capacităţi de producţie de energie din surse multiple, de resurse importante de gaze naturale și petrol, însă are nevoie de politici responsabile, care să răspundă interesului naţional și nu intereselor conjuncturale. Dezvoltarea strategică a sectorului energetic presupune ca decidenţii publici și industria de profil să prioritizeze măsurile și investiţiile necesare modernizării.

Energia trebuie să devină un vector autentic al competitivităţii noastre economice, iar România are nevoie mai mult ca oricând de o strategie energetică articulată, pentru care să asigure în mod real capacitatea și voinţa de implementare.

România este singura ţară europeană care beneficiază de un ciclu nuclear complet, avantaj strategic care trebuie consolidat. Prin dezvoltarea unităţilor 3 și 4 de la Cernavodă, producţia aferentă de energie electrică poate atinge perspectivele de creștere de cca 30% din totalul producţiei.

Este esenţială dezvoltarea unor parteneriate care să valorifice resursele energetice nucleare, precum și cele din surse regenerabile, de la stadiul de viziune și potenţial la cel de capacităţi de producţie funcţionale.

Sectorul energetic românesc dispune de reale avantaje competitive, precum resurse naturale și umane, dotări și experienţă care ne consolidează poziţia strategică din regiune. Tranziţia de la producţia de energie din surse neregenerabile spre cea din surse regenerabile, „curate” (solară, eoliană, hidro) înregistrează progrese, ajungând la circa 40% din totalul producţiei, cu toate provocările generate de stocare și modulare. Trebuie însă accelerate tranziţia de la dezvoltarea centralizată a producţiei, la generarea distribuită sau prin micro-reţele, care apropie locul de producţie de cel de consum. Doar deschiderea către tehnologiile informatice va crea premisele de a avea în viitor case sau chiar orașe „inteligente energetic”.

România poate să devină un jucător relevant pe piaţa energetică regională. Companiile românești merită încurajate să revadă oportunităţile existente și să ia decizii de optimizare a portofoliului la nivel de regiune, nu doar pe plan local.

Economia și societatea eficiente energetic presupun investiţii semnificative nu doar în modernizarea sectorului, ci și în schimbarea mentalităţii și a obiceiurilor de consum. Decarbonizarea, eficienţa energetică, funcţionarea pieţei interne a energiei și investiţiile în cercetare, inovare și competitivitate energetică sunt elementele cheie pentru combaterea schimbărilor climatice, asumate la nivel european și care trebuie integrate în politica energetică naţională. Guvernanţa în energie trebuie să fie bazată pe competenţă și integritate, iar rolul reglementatorilor independenţi devine unul esenţial în asigurarea transparenţei și a sustenabilităţii, printr-o politică onestă și coerentă”.