Programul de guvernare PNL: România are nevoie de politici responsabile, pentru a-și valorifica resursele de gaze naturale și petrol, precum și capacităţile de producţie de energie din surse multiple (video)

România are nevoie de politici responsabile, care să răspundă interesului naţional, pentru a-și valorifica resursele de gaze naturale și petrol, precum și capacităţile de producţie de energie din surse multiple, potrivit Programuui de guvernare al PNL.

Documentul precizează: “Marea Neagră constituie o zonă de real interes prin prisma rezervelor de hidrocarburi identificate în zona maritimă off-shore. Este necesară exploatarea perimetrelor în condiţii în care să câștige atât România, cât și operatorii privați. Dacă vrem să adăugăm aceste rezerve la producția internă actuală, trebuie să renunțăm atât la lozincile populiste, cât și la negocierea lipsită de transparență.

În agricultură, este esenţial să ieșim din cercul vicios prin care exportăm materii prime, deci implicit și subvenţii, și importăm produse cu valoare adăugată ridicată.

Trebuie susținuți atât producătorii mici și mijlocii (pentru a asigura nevoile pieţelor locale), cât și marii fermieri (pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale și regionale). Dorim să consumăm produse românești, dar acest deziderat trebuie atins prin măsuri adecvate economiei de piață.

Infrastructura de transport are un potenţial imens de stimulare a creșterii bunăstării și calităţii vieţii tuturor românilor. Integrarea efectivă a României în spațiul European de transport este modalitatea prin care coridoarele de transport vor deveni coloana vertebrală a dezvoltării economice a zonelor învecinate și nu vor rămâne simple linii trasate pe hartă, ca până acum.

Creșterea ratei de absorbție și utilizarea eficientă a fondurile UE vor deveni priorități, astfel încât România și cetăţenii săi vor beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE. Aderarea la Zona Euro, cât mai curând posibil, în baza unor criterii temeinice și a unui calendar stabilit în mod realist, este un pas esenţial pentru dezvoltarea economică a României. Aderarea rapidă a României la Spaţiul Schengen este un alt obiectiv esenţial. Este vital ca toţi cetăţenii să se poată deplasa liber și să poată munci oriunde în spaţiul comunitar.

Avem ca obiectiv încheierea angajamentelor asumate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) în domeniul justiţiei și luptei împotriva corupţiei. Însă, încheirea MCV trebuie să se facă pe baza unor progrese reale în ceea ce privește independenţa și eficienţa sistemului de justiție românesc.

Politica externă trebuie să aibă drept linii directoare întărirea și extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum şi creșterea rolului şi efortului României în Uniunea Europeană, respectiv în NATO”.

De asemenea, Programul de guvernare al Cabinetului Orban cuprinde obiective pe termen scurt privind organizarea şi desfăşurarea corectă a alegerilor politice programate în 2020, reluarea dezbaterilor publice privind legile Justiţiei pentru corectarea lor în acord cu recomandările instituţiilor europene, precum şi restructurarea Executivului.

Conform documentului, Partidul Naţional Liberal va acţiona în următoarea perioadă pentru “introducerea unor măsuri de corectare a derapajelor înregistrate în guvernarea Partidului Social Democrat şi pentru reorientarea politicilor publice către o abordare durabilă în care creşterea economică să creeze bunăstare”.

 

Obiective specifice:

Obiective care întăresc democrația, statul de drept, ordinea și siguranța publică

• Organizarea și desfășurarea corectă a alegerilor prezidențiale în noiembrie 2019, a alegerilor locale și a alegerilor parlamentare din 2020;

 

• Revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei pentru a elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani și pentru ca aceste acte normative să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia și cu rapoartele Comisiei Europene și GRECO, printr-o consultare publică a instituțiilor din domeniu, a asociațiilor de profil și a societății civile.

 

• Revizuirea legislației privind regimul eliberărilor condiționate (recursul compensatoriu) și întărirea capacității instituțiilor de ordine și siguranță publică pentru prevenirea și combaterea infracționalității.

 

 

Obiective care țintesc eficientizarea activității Guvernului și a administrației publice

• Restructurarea Guvernului prin reducerea numărului de ministere la 16 și regruparea activităților guvernamentale, desfășurate de agenții guvernamentale sau de alte autorități ale administrației publice centrale aflate în subordinea Guvernului, în cadrul noii structuri guvernamentale.

 

• Creșterea eficienței administraţiei publice prin refacerea capacității administrative a instituțiilor statului și prin respectarea obligatorie a principiilor fundamentale de transparenţă, integritate, profesionalism, dedicare în serviciul misiunii publice și prin eliminarea arbitrariului politic în numirile în funcțiile publice.
• Demararea unui amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice pentru simplificarea procedurilor birocratice și pentru modernizare și digitalizarea serviciilor publice.

Obiective ale principalelor direcții de politici economice și bugetare

• Finalizarea execuției bugetare pentru anul 2019 prin adoptarea unei rectificări bugetare care să limiteze depășirea țintei de deficit bugetar de 3% din PIB și care să asigure resursele bugetare necesare funcționării tuturor instituțiilor publice și unităților administrativ teritoriale.
• Definitivarea proiectului Legii bugetului de stat și a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 cu obiectivul încadrării în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB.

 

• Revizuirea legislației din domeniul fiscal și economic pentru corectarea măsurilor adoptate în ultimii ani cu impact negativ pentru economie: energie, telecomunicații, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii, eliminarea supra-accizei la carburanți, taxarea part-time, split TVA etc.

 

• Îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanța corporativă, listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar (Hidroelectrica, Aeroporturi București), concentrarea investițiilor pentru realizarea proiectelor de infrastructură energetică (BRUA, gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău) și sprijinirea dezvoltării 5G a sectorului de telecomunicații.

 

• Creșterea și accelerarea absorbției fondurilor europene prin urgentarea procedurilor pentru realizarea proiectelor majore de investiții în infrastructură, sănătate și educație și pregătirea Acordului de parteneriat cu Comisia Europeană pentru cadrul financiar european multianual 2021 – 2027.

 

Obiective principale de investiții publice

• Finalizarea procedurilor și declanșarea lucrărilor de construcție pentru Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada de Centură a Capitalei și Drumul expres Pitești – Craiova.

 

• Demararea procedurilor pentru construirea autostrăzii Tg. Mureș – Iași – Ungheni cu fonduri europene și finalizarea procedurilor pentru construirea autostrăzii Comarnic – Brașov în Parteneriat Public – Privat.

 

• Finalizarea procedurilor și începerea construcției pentru spitalele regionale de la Iași, Craiova și Cluj cu fonduri europene.

 

• Corelarea programelor de investiții pentru dezvoltarea comunităților locale cu programele de finanțare din fonduri nerambursabile europene în cadrul exercițiului financiar multianual 2021 – 2027.

Măsuri urgente:

• Adoptarea Ordonanței de Urgență privind restructurarea Guvernului.
• Asigurarea condițiilor pentru buna organizare a alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie și 24 noiembrie.
• Nominalizarea candidatului pentru funcția de Comisar european din partea României.
• Rectificarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2019.
• Elaborarea proiectelor Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020.
• Organizarea examenului de rezidențiat pentru absolvenții făcultăților de medicină.
• Pregătirea infrastructurii de transport și a sectorului energetic pentru perioada de iarnă.
• Avizarea proiectului de Lege pentru abrogarea recursului compensatoriu și consolidarea serviciului de probațiune pentru monitorizarea condamnaților eliberați condiționat.
• Inițierea procedurilor pentru desemnarea titularilor la conducerea parchetelor.
• Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor referitoarea la pensionarea magistraților de la 1 ianuarie 2020.
• Desecretizarea documentelor din MAI necesare în ancheta privind Dosarul 10 august.
• Adoptarea măsurilor necesare pentru a evita riscul de dezangajare a fondurilor europene și pentru soluționarea situațiilor care fac obiectul procedurilor de infringement.

 

1. Finanțe publice

 

Politicile fiscale și bugetare trebuie să asigure îndeplinirea a trei obiective majore: să mobilizeze, prin impozite, taxe și alte venituri, resursele financiare de care statul are nevoie pentru finanțarea exercitării funcțiilor sale prevăzute prin Constituția României și legile în vigoare; să susțină un mediu de afaceri favorabil și predictibil, precum și unele procese pozitive pentru o creștere economică sustenabilă; să contribuie la realizarea stabilității economiei românești, prin atenuarea impactului nefavorabil care poate apărea în evoluția ciclurilor economice.

Nivelul și structura actuală a veniturilor și  cheltuielilor bugetului consolidat nu asigură îndeplinirea corespunzătoare a funcțiilor statului, ceea ce contribuie, și pe această cale, la  starea precară a infrastructurii și la calitatea serviciilor publice de educație, sănătate , cultură, de administrație și ordine publică.  Evaziunea fiscală și un ANAF aflat în continuă reorganizare au determinat ca România să înregistreze cea mai mare pierdere de TVA, față de potential, din Uniunea Europeană. Este exemplificativ să arătăm  că Bulgaria, în condiții comparabile de cotă, încasează din TVA cu cca 3 puncte procentuale din PIB mai mult decât România.  La dimensiunea actuală a PIB românesc, aceste 3 puncte procentuale ar însemna peste 30 de miliarde de lei. Cheltuielile bugetului consolidat sunt dominate de salarii și pensii, care au ajuns la peste 20 la sută din PIB și sunt în creștere; subfinanțarea instituțiilor statului, inclusiv a autorităților administrative locale, afectează funcționalitatea acestora, iar investițiile publice înregistrează cel mai mic ritm de realizare din ultimii 15 ani.  Lipsa de predictibilitate a politicii fiscale și bugetare a devenit pentru mediul de afaceri un obstacol major în deciziile de investiții, iar unele reglementări adoptate la sfâșitul anului trecut, fără consultarea mediului de afaceri,  în special în domeniul energetic, al telecomunicațiilor și în cel financiar, au condus efectiv la stoparea unor procese de investiții în curs.  Limita de 3% din Produsul Intern Brut pentru deficitul bugetar, reprezentând unul dintre criteriile care trebuie respectate pentru pregătirea trecerii la Zona Euro, a fost considerată de către PSD drept o țintă de atins, indiferent de faza ciclului economic în care se află economia României.  Ca atare, în perioada 2017-2018, guvernarea PSD a înregistrat deficite bugetare de 3% din PIB, deși creșterea economică a fost peste potențial.  Caracterul pro ciclic al politicii fiscal și bugetare a guvernării PSD, menținut și în anul 2019, nu a făcut decât să contribuie la vulnerabilizarea economiei românești, prin accentuarea dezechilibrelor economice.

 

În viziunea PNL, politicile fiscale și bugetare trebuie reformate astfel încât acestea să asigure îndeplinirea celor trei obiective majore anunțate, plecând de la un sistem fiscal care se bazează pe MENȚINEREA COTEI UNICE de impozitare.

Pe termen scurt, ne propunem:

1. Încheierea exercițiului bugetar pe anul 2019 cu limitarea depășirii țintei de deficit bugetar de 3% din PIB.
2. Definitivarea proiectelor de legi ale bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2020 cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB;
3. Definitivarea programului de investiții cu finanțare din fondurile publice, concentrând fondurile disponibile pentru finalizarea obiectivelor de investiții aflate în curs de execuție;
4. Revizuirea și corectarea unor acte normative, inclusiv a celor aflate în proceduri parlamentare, cu impact negativ pentru economie :
   • OUG 114/2018 (și OUG care o modifică-19/2019, 43/2019) cu impact negativ în special în sectoarele energiei, telecomunicații, financiar și administrarea Pilonului 2 de pensii;
   • Proiect de lege pentru anularea completă a split TVA;
   • Proiect de lege pentru eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time ;
   • Proiect de lege pentru eliminarea supraccizei la carburanți.

Încă din acest an, vom începe pregătirea unor reforme structurale în domeniul fiscal și bugetar care vor contribui la o creștere economică sustenabilă pe termen mediu și lung:

1. Respectarea predictibilității politicii fiscale și bugetare. Măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi puse în dezbatere publică, cu consultarea agenților economici și a reprezentanților societății civile; măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi însoțite de studii de impact;
2. Restructurarea ANAF astfel încât această instituție să își exercite atribuțiile fără interferența factorului politic, să devină eficientă în combaterea evaziunii fiscale și să promoveze principiul conformării voluntare în relația cu contribuabilii; accelerarea procesului de informatizare a relației contribuabil-autoritate fiscală;
3. Întărirea cooperării cu autoritățile fiscale din celelalte state membre ale UE, cu Comisia Europeană și cu alte instituții internaționale implicate în prevenirea și reducerea evaziunii fiscale, prin consolidarea bazei de venituri și eliminarea transferului de profituri în jurisdicțiile fiscale care încurajează astfel de practici;
4. Instituirea fermă a bugetului multianual ca instrument de dimensionare și calibrare a opțiunilor de politici fiscale și bugetare, în corelare cu cadrul de programare financiară la nivelul UE. Treptat, se va asigura încadrarea deficitelor structurale în obiectivele pe termen mediu, convenite cu Comisia Europeană;
5. Programarea multianuală a invesțiilor publice, indiferent de sursa de finanțare (bugetele publice, fonduri europene, împrumuturi, participații public-private) pe baza unor criterii de prioritizare a proiectelor în funcție de relevanță (compatibilitate cu strategiile sectoriale), rezultate așteptate (impact), capacitate de realizare a proiectului în termenul prevăzut, și sustenabilitatea financiară; vom stopa practica schimbărilor frecvente de priorități și alocări de fonduri care nu fac decât să crească numărul de proiecte aflate în curs de execuție, risipa de resurse și lipsa de predictibilitate;
6. Analiza schimbărilor intervenite și a noilor provocări cu care se confruntă sectoarele finanțate din bugetele publice, pentru fundamentarea propunerilor de restructurare a instituțiilor publice pentru a fi adaptate și a face față la aceste provocări;
7. Modificarea Legii finanțelor publice, astfel încât să se asigure autonomia finaciară reală a autorităților publice locale; avem în vedere, de exemplu, ca până la 80% din redevențele obținute din exploatarea resurselor naturale, precum și impozitul pe venit în întregime să fie alocat autorităților publice locale;
8. Întărirea activității instituțiilor de control în domeniul finanțelor publice, astfel încât fiecare leu cheltuit din fondurile publice să fie în concordanță cu prevederile legii.

 

***

 Economie, Energie și Mediul de Afaceri

 

Noul model de dezvoltare economică a României trebuie să se bazeze pe libertate economică, inovare și competitivitate.

Lipsa de viziune a guvernării PSD și politicile axate exclusiv pe termen scurt explică acumularea deficitelor și adâncirea dezechilibrelor macroeconomice care afectează sustenabilitatea creșterii economice.  Deficitul comercial a atins noi recorduri, fiind estimat să ajungă la cca. 18 miliarde de euro în anul 2019. Deficitul de cont curent a atins deja 4,5% din PIB la sfârșitul anului trecut, iar în primul semestru din 2019 a crescut cu cca. 40% faţă de perioada similară din 2018. Sectorul energetic românesc rămâne în continuare departe de propriul potenţial şi de trendurile internaţionale, fiind profund afectat de lipsa predictibilităţii. Producţia de energie depinde în continuare, în mare măsură, de combustibilii fosili, iar indicatorii de calitate pentru reţelele din România sunt la nivel suboptimal. Este nevoie de investiţii semnificative pentru reducerea nivelului de pierderi în reţea, estimat ca fiind mult mai mare decât media statelor europene performante. România a devenit un importator semnificativ de gaze și de electricitate, urmare a politicilor hazardate în domeniul energetic promovate de PSD în ultimii ani. Măsurile legislative dezastruoase, precum OUG 114 din 2018, au cauzat scumpiri în lanţ și au făcut ca fiecare român să plătească preţuri record pentru energia electrică și gazele naturale. Dintr-un stat aproape independent din punct de vedere energetic, România a devenit un importator net de energie electrică, la preţuri record.

 

Măsuri prioritare pe termen scurt

Industrii:

• Implementarea prevederilor legislației privind guvernanța corporativă la toate societățile din portofoliul Ministerului Economiei.
• Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție (minereu de cupru-produs finit) în România în industria cuprului prin indentificarea unui investitor strategic pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanță cu dezvoltarea industriei automotive pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări.
• Realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a diverselor tipuri de mașini de luptă, echipamente și subansamble atât pentru armata română, cât și pentru export, în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB alocat apărării și în industria națională.
• Reorganizarea Companiei Naționale ROMARM prin transformarea filialelor în societăți comerciale cu acționar unic statul român prin Ministerul Economiei și transformarea Romarm în societate comercială cu atribuții de casă de comerț exterior în vederea stimulării exporturilor.

 

Energie

Obiective principale

1. Securitatea energetică

În privința securității aprovizionării cu resurse energetice, Ministerul Economiei va susține dezvoltarea producției de energie cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră.  De asemenea, va promova valorificarea potențialului de hidrocarburi, prin folosirea acestui potențial oferit în special de proiectele din Marea Neagră, România putând deveni un furnizor regional de securitate energetică pentru Republica Moldova și alte țări din regiunea noastră. În același timp, diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare cu resurse energetice, dar și creșterea și modernizarea capacităților de stocare sunt componente importante pentru securitatea energetică a țării. Creșterea capacităților de interconectare cu statele vecine este, de asemenea, o componentă importantă a securității energetice.

În ceea ce privește protecția infrastructurii critice din sectorul energetic, Ministerul Economiei va continua să susțină activ parteneriatul strategic pe care Romania îl are cu SUA și să promoveze nevoia implicării NATO și UE în gestionarea acestor obiective, inclusiv cele legate de securitatea cibernetică.

2. O guvernanță în energie bazată pe competență și integritate

Ministerul Economiei va promova necesitatea restaurării competenței, eficienței și integrității în guvernanța sectorului energetic românesc. În ultimii ani, instituțiile și companiile de stat au fost profund politizate și deprofesionalizate, acest lucru ducând la o lipsă de eficiență în definirea viitorului sectorului energetic care încă nu are o strategie națională elaborată și adoptată, deși revizuirea acesteia a început încă din anul 2014.

3. O politică energetică orientată către eficiența energetică și protecția consumatorilor vulnerabili

Ministerul Economiei va promova necesitatea îmbunătățirii politicilor publice în domeniul eficienței energetice și a protecției consumatorilor vulnerabili de energie. În prezent, România risipește foarte multă resursă energetică, iar protecția socială a consumatorilor vulnerabili nu este nici eficientă, nici suficientă. Este nevoie ca cei care nu își pot plăti facturile la energie să fie identifcați și ajutați mai mult decât în prezent. Modul de lucru de până acum, prin care toată populația României primește indirect subvenție, trebuie să înceteze. România trebuie să încerce să aducă în dezbatere la nivelul UE problematica socială a sectorului energetic, inclusiv nevoia definirii unui concept european în privința sărăciei energetice și eventual definirea consumatorului vulnerabil la nivel european.

4. Redobândirea încrederii investitorilor

România are nevoie de recâștigarea încrederii investitorilor, având în vedere faptul că tranziția energetică presupune investiții de zeci de miliarde de euro în modernizarea sectorului. Aceste investiții pot veni din utilizarea fondurilor structurale, neutilizate în prezent, de la companiile de stat dacă Guvernul oprește decapitalizarea acestora, din capital privat românesc și din atragerea de capital străin. În ultimii ani, încrederea investitorilor a fost grav afectată de politicile publice dezastruoase promovate de Guvern și chiar, uneori, de majoritatea parlamentară.  Stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ este esențială.

5. Politica energetică europeană comună

România va continua să susțină activ definirea unei politici europene comune în domeniul energetic. În acest sens, este nevoie ca numărul cazurilor de încălcare a legislației comunitare de către țara noastră să se reducă, deoarece a crescut mult în ultima perioadă din cauza unor decizii antieuropene luate de Guvern și de majoritatea parlamentară.

 

Obiective pe termen scurt:

Pentru realizarea obiectivelor României de asigurare a securității energetice, decarbonare a sectorului și de menținere a competitivității prețurilor la energie, vom adopta măsuri și direcții de politică energetică ce vor fi aplicate în următoarele 12 luni, măsuri ce vor creea premisele ca România să rămână un furnizor de energie electrică în regiune.

Ținând cont de dezvoltarea rezervelor offshore și onshore de gaze naturale, de continuarea programului nuclear și de potențialul țării în domeniul surselor regenerabile de energie, credem că producția de energie electrică va avea următoarea evoluție în anii care urmează.

 

Măsuri propuse
·         Înființarea unui Departament de Energie în cadrul Ministerului Economiei care să asigure coordonarea unitară în domeniului energiei. ·         În cadrul Departamentului de Energie va funcționa un compartiment distinct, însărcinat cu monitorizarea realizării stocurilor de iarnă, coordonarea din punctul de vedere al Departamentului a acțiunilor specifice de sezon, în așa fel încât iarna să nu pună probleme în alimentarea cu energie electrică și termică, gaze naturale și combustibil a populației. ·         Adoptarea Strategiei Energetice și a Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice.
·         Eliminarea, după consultarea Comisiei Europene, a prevederilor nocive pentru sectorul energetic generate de OUG 114/2018, eliminare care să permită reluarea investițiilor strategice în Marea Neagră. Această eliminare se va produce după o perioadă de tranziție stabilită în urma unui proces de consultare publică, de preferință în cursul anului 2020.   ·         Deblocarea investițiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră.
·         Încurajarea utilizării gazului natural produs în România la producția de energie electrică și la crearea de produse petrochimice și chimice cu valoare adaugată mare.
·         O analiză aprofundată a perfomanței financiare și manageriale a companiilor de stat din domeniul energetic care să conducă la depolitizarea și reprofesionalizarea acestora.
·         Listarea pe piața de capital, în anul 2020, a unui pachet de acțiuni al companiei Hidroelelectrica deținută de stat.
·         Definirea consumatorului vulnerabil de energie.
·         Modificarea Legii energiei electrice, care să permită reluarea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică din surse cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră.
·         Relansarea programului nuclear, cu o participare activă a companiilor locale, dar și din țări partenere ale României.
·         Încurajarea reluării producției de uraniu a României împreună cu modernizarea uzinei de la Feldioara și identificarea unor soluții pentru depozitarea pe termen lung a deșeurilor radioactive.
·         Încurajarea producției de energie electrică și termică din surse regenerabile de energie, mai ales în zonele în care nu există o congestie a operatorului de transport.
·         Inițierea unui program național de îmbunătățire a eficienței energetice în clădirile publice și în industrie, folosind o parte din fondurile structurale alocate României în viitorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene.
·         Revizuirea modului de organizare a rezervei strategice la carburanți, dar și a obligațiilor de stocare la gaz natural. ·         Creșterea performanței și a capacității de stocare pentru depozitele de gaze naturale.

 

 Turism

Dezvoltarea destinațiilor turistice românești și aducerea lor la nivelul mediu din UE presupun un important efort de resurse umane, financiare și de timp. Fondurile europene reprezintă o contribuție importantă la rezolvarea componentei de finanțare, cu implicații pe orizontală la nivelul comunităților locale. Având în vedere particularitățile și riscurile de ordin politic și bugetar ale anului 2020, vom avea în vedere următoarele măsuri:

• Alocarea de fonduri europene din exercițiul 2021-2027 pentru POS “Dezvoltarea și reabilitarea destinațiilor turistice românești”.
• 2020 – prima etapă în “Dezvoltarea și reabilitarea destinațiilor turistice românești”

O destinație turistică nu poate fi competitivă în absența unei Organizații de Management a Destinației (OMD). Cadrul legislativ actual blochează crearea și funcționarea OMD-urilor după normele și regulile OMD-urilor echivalente din UE, SUA sau Canada.

Vom modifica legea 275/2018, astfel încât procesul de înființare, funcționare și acreditare a OMD-urilor să fie în concordanță cu recomandările Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO).

Simultan, pe parcursul anului 2020, vom prezenta, la nivel local, importanța și modul de funcționare a OMD-urilor. Un tool-kit cu documente de bază și asistență specializată va ajuta autoritățile locale și partenerii acestora să facă primii pași pentru înființarea OMD.

 

• Introducerea regulilor de marketing turistic în execuția bugetului de promovare turistică a României.

 

Anul 2020 va aduce normalitatea în modul de promovare turistică a României. Bugetul de promovare turistică va fi alocat promovării externe (în cele 3 categorii de piețe potențiale) și promovării turismului domestic, până când OMD-urile vor prelua această componentă a marketingului turistic.

 

Ponderea din buget alocată celor 4 categorii se va stabili împreună cu reprezentanții mediului privat și va ține cont atât de dinamica turismului actual, cât și de interesele de promovare externă a imaginii României.

 

Politica PNL pentru Turism prevede ca acțiuni suplimentare pentru 2020:

 

• Introducerea în dezbatere publică a Legii Turismului, în conceptul propus de PNL;

 

• Digitalizarea procesului de acreditare a structurilor de primire turistică și de licențiere a agențiilor de turism;
• Sprijinirea rezolvării crizei forței de muncă din turism prin acțiuni, împreună cu mediul privat, de prezentare a ofertei de locuri de muncă în turism, în comunitățile de limba română din jurul României și de susținere a extinderii învățământului dual;
• Realizarea documentației preliminare pentru regenerarea urbană a stațiunilor turistice de interes național aflate în proces avansat de degradare.

 

Mediul de afaceri, Comerț și IMM-uri

 

Obiective

 

• Consultarea în permanență a Mediului de afaceri, și în special înaintea adoptării de măsuri legislative, prin realizarea de analize de impact în parteneriat public-privat.
• Simplificarea procedurilor administrative (debirocratizare), dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică şi consolidarea ghişeelor unice online, precum punctul unic de contact electronic, ghişeul virtual de plăţi, ghişeul unic pentru IMM-uri.
• Evaluarea interoperabilităţii sistemului de comunicare a datelor între instituţii şi autorităţi publice în vederea realizării unui sistem în care beneficiarii serviciilor publice să poată opta pentru preluarea datelor şi să nu mai fie necesară depunerea documentelor la fiecare instituţie prin impunerea unor standarde comune de interoperabilitate.
• Pregătirea unor măsuri comune cu mediul de afaceri pentru repatrierea forței de muncă calificate.
• Stabilirea de obiective pentru atașații economici şi profesionalizarea corpului atașaților economici, reorganizarea activității de promovare a comerţului exterior prin implicarea organizațiilor și asociațiilor de afaceri.
• Evaluarea programului de internaţionalizare pentru IMM-uri în vederea eficientizării acestuia.
• Evaluarea activității Agenţiei de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului în scopul îmbunătățirii performanței acesteia.
• Pregătirea programului Romania Tech Nation de sprijinire și impulsionare a digitalizării economiei românești.
• Eficientizarea programului StartUp Nation, punând accent pe inovare, noi tehnologii și performanță antreprenorială.

 

***

1. Transporturi, Infrastructură și Comunicații

 

VI.1 Transporturi și Infrastructură

Strategia Programului de guvernare pentru domeniul “Transporturi și Infrastructură” este cresterea conectivitatii nationale intre polii de crestere economica ai Romaniei si a conectivitatii trans-europene pentru societate si mediul de afaceri,  avand ca obiectiv implementarea unui sistem de transport eficient economic, sustenabil, sigur, cu impact redus asupra mediului si se refera la dezvoltarea infrastructurii de transport de-a lungul retelei TEN-T si modernizarea si mentenanta infrastructurii de transport existente.

 

MASURI PREGATITOARE

Planificarea cheltuielilor obligatorii ce vor fi alocate in ordinea prioritatilor:

• cheltuielile de mentenanta pentru reteaua terestra de transport, rutiera si feroviara;
• accelerarea implementarii si finalizarea investitiilor in executie ;
• pregatirea proiectelor de mare infrastructura de transport, cu precadere a portofoliului de proiecte ce urmeaza sa fie incluse pe lista Programului Operational pentru Transporturi (POIM) in exercitiul bugetar al UE 2021-2027, in limitele prevazute de lege.

1. ACTIUNI:

I.1. Se va implementa un program accelerat de redresare și de stopare a declinului companiilor de stat din domeniul transporturilor, inclusiv prin măsuri precum privatizarea acestora

I.2. Se vor demara procedurile privind introducerea Bugetului multianual ca instrument de planificare si asigurare a fluxului de numerar (cash flow-lui) pentru investitiile in infrastructura, proiectul pilot vizand Ministerul Transporturilor.

1. PROIECTE ȘI PROGRAME

II.1 Realizarea programului de intretinere curenta si periodica, reparatii pentru reteaua terestra, rutiera si feroviara, inclusiv lucrarile de reparatii capitale, siguranta circulatiei, eliminarea punctelor negre la drumuri conform normativelor de intretinere pe baza managementului retelei prin PMS (pavement management system), pentru drumuri, si BMS (bridge management system), pentru poduri, si a restrictiilor de circulatie la calea ferata conform Instructiilor de constructie si intretinere a caii ferate.

II.2 Se va realiza accelerarea implementarii si finalizarea investitiilor in continuare in scopul dezvoltarii si modernizarii retelei terestre de transport si pentru cresterea absorbtiei de fonduri europene nerambursabile pentru exercitiul financiar 2014-2020:

Finalizarea proiectelor in executie:

Rutier:
Autostrada A1: Lugoj-Deva (Lot 3)
Autostrada A3: Bors-Nadaselu- secțiunile Biharia – Borș și Suplacu de Barcău- Chiribiș,  Campia Turzii-Targu-Mures – lot Iernut-Chețani, Rasnov-Cristian
A7 : Centura Bacau
A10: Sebes-Turda – lot 1, de la intrarea pe autostradă de la Sebeș până la Pârâul Iovului
Accelerarea implementării proiectului Pod suspendat peste Dunăre la Brăila, proiect aflat în execuție.

Feroviar:
Reabilitare CF Coridorul IV feroviar (Axa prioritara 22): Frontiera – Curtici-Arad-km 614, km 614 – Simeria si Simeria – Sighisoara (testarea sistemului ERTMS 2).

II.3 Se va accelera pregatirea portofoliului de proiecte ce urmeaza sa fie incluse pe lista Programului Operational pentru Transporturi (POIM) in exercitiul bugetar al UE 2021-2027 in limitele prevazute de lege, cu prioritate a proiectelor de mare infrastructura de transport de reabilitare a caii ferate si a proiectelor de autostrazi si drumuri expres, eligibile pentru finantare din fondurile europene, FC si FEDR, pana la limita valorii de 200% fata de suma alocata (valoare suplimentara pentru semnare de contracte permisa de  legislatie). Astfel se vor intocmi Liste de proiecte de rezerva in limite rezonabile, la care se vor adauga proiecte in valoare de cca. 1 milliard de euro pentru CEF.

 

Proiecte noi de investitii:

1. RUTIER

A.1 Autostrazi: Sibiu-Pitesti; Tg. Mures-Iasi-Ungheni; Inel Bucuresti (Ao)                                                

Mentiune: Autostrada Comarnic-Brasov in lungime de 58,0  km si  costuri 997,75 mil. de euro (preturi 2014 MPGT) se va promova ca proiect pilot in PPP, prin dialog competitiv. Decizia se va lua doar daca vom obtine sprijinul Comisiei Europene si daca IFI (Institutiile Financiare Internationale), Banca Mondiala,  BEI si BERD vor fi de acord sa participe la finantarea proiectului. Se va utiliza Studiul de fezabilitate (SF) din 2015, pe un traseu si solutii tehnice moderne si prietenoase cu mediul ambiant (ex. tuneluri). 

A.2 Drumuri expres: Craiova – Pitesti; Conexiunea Aeroportului H. Coanda – Autostrada A3; Lugoj – Craiova
Lista de rezerva drumuri expres: Constanta – Tulcea – Braila; Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Pascani-Suceava-Siret.           

 

A.3 Variante ocolitoare (VO; Centuri ocolitoare): DNCB (Drumul National Centura Municipiului Bucuresti); VO Vaslui; VO Giurgiu; VO Sf. Gheorghe; VO Barlad; VO Timisoara; VO Zalau; VO Mangalia; VO Slobozia; VO Sighisoara; VO Bistrita; VO Vatra Dornei; VO Rm. Valcea; VO Miercurea Ciuc; VO Campulung Moldovenesc.

1. FEROVIAR

B.1 Liberalizarea transportului feroviar de calatori in contextul aplicarii celui de-al patrulea pachet feroviar prin transpunerea in legislația din Romania, în integralitate, a Regulamentului European si a Directivelor europene privind siguranta si interoperabilitatea.

B.2 Participarea la realizarea pe teritoriul Romaniei a liniei CF Constanta-Gdansk in cadrul Proiectului Via Carpatia, proiect prioritar din lista propusa de Forumul de afaceri “Initiativa celor trei Mari” de la Bucuresti, anul 2018.

B.3 Restabilirea trilateralei Romania-Ungaria-Austria la nivelul ministrilor de transport si reconfirmarea Declaratiei comune romano-ungare din 2007 si a sprijinului austriac pentru stabilirea oportunitatii realizarii Proiectului Liniei de mare viteza intre Viena-Budapesta-Bucuresti-Constanta cu ramura Bucuresti-Sofia, ca o prelungire a liniei Paris-Stuttgart-Munchen-Viena si pentru promovarea actiunilor stabilite in Memorandumul  din 2008  privind efectuarea studiilor de prefezabilitate si prezentarea proiectului Comisiei Europene pentru a fi inclus in lista de finantare pentru exercitiul financiar 2021-2027.

B.4 Analizarea oportunitatii promovarii Proiectului “Inelul feroviar al Municipiului Bucuresti”, dezvoltat ca un sector feroviar periurban de tip “pendula – cadentat”, care ar putea sa fie o alternativa pentru transportul urban sustenabil, nepoluant; acest inel feroviar in zonele periferice ale capitalei, poate descongestiona traficul de calatori de tranzit din Bucuresti si poate fi o solutie pentru conexiunea metropolei cu localitatile limitrofe.

B.5 Reabilitarea caii ferate pe Axa prioritara 22 (Coridorul feroviar IV)

Lista proiectelor de modernizare a caii ferate, in ordinea punctajului din MPGT obtinut prin testarea cu Modelul National de Transport (MNT): Predeal-Brasov; Brasov-Sighisoara; Bucuresti-Aeroport H. Coanda.                                      

Lista statiilor CF propuse pentru modernizare in MPGT, in ordinea prioritatilor stabilite prin punctaj multicriterial:

Din fonduri europene nerambursabile FC: Timisoara Nord, Ploiesti Vest, Marasesti, Simeria, Ciulnita, Suceava Nord, Pascani, Adjud

 

Din fonduri europene nerambursabile FEDR: Tg. Jiu, Satu Mare, Baia Mare, Faurei, Petrosani, Jibou

Lista lucrarilor de investitii si actiuni obligatorii cu caracter de urgenta:

– Pod Gradistea (CF Bucuresti-Giurgiu Fr.)

– Centralizare electronica in statia CF Videle

– Modernizarea instalatiilor de centralizare electromagnetica pe sectia Siculeni-Adjud

– Lucrari de reabilitare pentru poduri, podete si tuneluri, etapizat

– Modernizare treceri la nivel cu calea ferata

 

1. Naval

Pentru o eficienta mai mare in asigurarea conditiilor de navigatie sunt necesare lucrari hidrotehnice complexe, proiecte ce trebuie pomovate in bugetul pe 2020, prioritizarea si bugetele aprobate fiind in functie de eficienta lor economica si impactul social:

-Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul comun romano-bulgar al Dunarii (km. 845,5-km. 375);

-Realizarea lucrarilor specifice de aparari de maluri pe Canalul Sulina;

-Reabilitarea sistemului de colectare ape, protectii si consolidari maluri inalte pe Canalul Dunare-Marea Neagra;

-Reabilitare sistem de colectare ape, protectii si consolidari maluri inalte pe Canalul Dunare Poarta Alba-Midia Navodari.

 

Viziunea strategica pentru porturile din Romania este legata de reteaua de baza de porturi care trebuie sa  deserveasca transportul naval cu infrastructura sigura, echipamente si practici logistice moderne si eficiente pentru a furniza acces permanent pentru toti utilizatorii cailor navigabile.

Lista proiecte:

– interventii de imbunatatire si modernizare a porturilor propusa de MPGT: Constanta, Galati, Braila;

– întărirea rolului de port regional pentru Portul Constanța și transformarea lui într-un important centru de tranzit, oferind cea mai scurtă alternativă de transport către Centrul Europei;

– dezvoltarea Portului Constanța, efectuarea lucrărilor de dragaj necesare și modernizarea infrastructurii portuare prin creșterea adâncimii în bazinele portuare pentru a permite accesul în port a navelor de mare  capacitate și, totodată, pentru a crește siguranța navigației în Portul Constanța;

– accelerarea implementării proiectelor deja finanțate prin fonduri europene și obținerea finanțării pentru MOL III din fonduri europene, în scopul transformării Portului Constanța într-un centru regional de distribuție- lider pentru zonă;

– imbunatatirea sigurantei traficului naval prin achizitionarea de nave tehnice multifunctionale si echipamente specifice.

 

1. Aerian

În domeniul aerian un obiectiv prioritar îl reprezintă modernizarea aeroporturilor din: Bucuresti (Otopeni, Baneasa), Timisoara, Constanta;

Programul de modernizare a CN Aeroporturi Bucuresti:

Aeroportul International Henri Coanda din Bucuresti, potrivit clasificarii aeroporturilor, parte a sistemului de aeroporturi administrat de CN Aeroporturi Bucuresti, este singurul Aeroport International Major din Romania. Programul de modernizare cuprinde:

-realizarea unui terminal de pasageri cu o suprafata de min. 245.000 mp;

-reabilitarea si extinderea platformei de stationare cu min. 15.500 mp;

-modernizarea pistelor de decolare-aterizare;

-asigurarea compatibilitatii noilor investitii cu caile de rulare;

-asigurarea infrastructurii, echipamentelor si utilajelor de asistenta a navigatiei, securitate, siguranta  si a conectivitatii conform standardelor;

-asigurarea de facilitati cargo.

 

• Aeroportul International Bucuresti Baneasa-Aurel Vlaicu:

-modernizarea suprafetelor de miscare aeronave;

-modernizarea terminalului de pasageri;

-asigurarea de facilitati cargo.

 

TAROM

Tarom trebuie sa redevina o companie cu adevarat orientata spre client, oferind cele mai bune, mai sigure si mai originale servicii la nivel regional/international, pentru satisfactia atat a clientilor individuali, cat si a celor de tip corporate.

Avand in vedere pierderile inregistrate de companie in ultimii ani si pentru implementarea directiilor de actiune, este necesar un set de masuri care sa conduca la optimizarea costurilor, reducerea pierderilor si obtinerea veniturilor vizand, in principal:

– Efectuarea unor analize realiste asupra tuturor contractelor incheiate de companie, cu accent pe contractele de achizitie a aeronavelor in sistem leasing și asocierile companiei cu diferite societăți comerciale, precum si gasirea unor solutii legale care sa permita incetarea/rezilierea acelor contracte generatoare de pierderi mari;

1. Transportul multimodal

Romania intentioneaza sa indeplineasca recomandarile europene privind mutarea traficului de marfuri pe moduri sustenabile pana in anul 2030, si pentru aceasta este nevoie de interventii pentru incurajarea transportului multimodal (intermodal); in lipsa investitiilor in calea ferata si transportul maritim si fluvial, cresterea viitoare de transport va proveni exclusiv din dezvoltarea transportului rutier.

O retea nationala si extinsa de terminale multimodale este esentiala pentru ca industria logistica si transportul feroviar din Romania sa se modernizeze si sa fie competitive.

Cel mai important criteriu pentru prioritizarea terminalelor multimodale este usurinta cu care locatia unui terminal permite transferul intre modul rutier si feroviar si, de asemenea intre modul rutier , feroviar si transportul pe apa, cu accent pe aceste terminale tri-modale. Cel mai bun exemplu este implementarea şi finalizarea Proiectului Inelul Feroviar București în transportul intermodal de călători (CFR Călători, Metrorex și Societatea de Transport Bucuresti STB).

1. Transportul subteran

Dezvoltarea reţelei de metrou trebuie să fie corelată cu cerinţa unui transport integrat solicitat de nevoia de mobilitate atât a pasagerilor din Municipiul Bucureşti, cât şi a celor din judeţele limitrofe.

Lucrari in continuare:

• Magistrala M5, accelerarea lucrarilor pe Tronsonul Drumul Taberei – Eroilor. 

Lucrari de investitii noi la metrou:

• Magistrala M5 Drumul Taberei-Pantelimon, urgentarea procedurilor pentru inceperea lucrarilor pe Secțiunea Eroilor– Universitate-Piata Iancului;
• Magistrala M6 București – Otopeni, 1 Mai-Aeroportul H Coanda.

 

VI.2 COMUNICAȚII

Starea de fapt

România are un potențial excepțional de dezvoltare în domeniul tehnologiei informaţiei, având nu numai resursa umană specializată și competența, dar și infrastructura națională necesară în vederea susţinerii inițiativelor publice și private în scopul dezvoltării durabile a sectorului.

Pe de altă parte, România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană în privința indicelui DESI – Digital Economic and Society Index, calculat de Comisia Europeană, însă are un potenţial foarte mare de dezvoltare în acest domeniu.

În contextul ultimilor 3 ani de de guvernare, PSD a reușit într-un timp record nu doar să eșueze implementarea măsurilor anunțate în programul de guvernare promis ci și să producă un regres din toate punctele de vedere și în toate domeniile vitale, dependente de societatea informațională.

Obiective:

Guvernul va promova deschiderea operării serviciilor IT&C din sectorul public către sectorul privat. În acest sens, principalele elemente ale politicilor publice pe care PNL le are în vedere sunt: organizarea de parteneriate publice private pentru serviciile de IT&C din sectorul public și, conform economiei de piață, transferul de tehnologie si know-how către și dinspre firmele competente şi competitive, obținându-se astfel economii substanţiale.

În vederea eficientizării actului public în sectorul IT precum și a consolidării coordonării în scopul dezvoltării societății informaționale, Guvernul susține următoarele măsuri de reorganizare menite a simplifica procesele și a concentra resursele statului în mod judicios:

• Înființarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), în subordinea Guvernului și a Prim Ministruluicu rolul de a realiza și de a asigura implementarea Strategiilor și a Politicilor publice în domeniul digitalizării.

Partidul Național Liberal va urma în programul său de guvernare Strategia Digitală a Comisiei Europene, publicată în 21.11.2018, respectiv:

1. Securitatea Cibernetică

În contextul transformării digitale, securitatea cibernetică nu mai reprezintă doar o opțiune, ci o obligație pentru noi toți: cetățeni, companii, organizații, state. Guvernul va implementa toate deciziile UE cu privire la strategiile de securitate cibernetică, continuând astfel promovarea României pe scena celor care și-au creat deja un nume în domeniu.

1. Inteligența Artificială

În contextul transformării digitale dar și a deciziei UE în ansamblul său (sectorul public și privat) de a crește investițiile pentru Inteligența Artificială la cel puțin 20 de miliarde de euro până în 2020 apoi 20 de miliarde de euro/an în următorul deceniu, Guvernul va susține un program de investiții în ecosistemul IT&C pentru startup-urile și companiile ce pot juca un rol decisiv în acest domeniu.

1. Competențele digitale (Digital Skills)

În 2016, Comisia Europeană a lansat un plan pentru a ajuta cetățenii europeni să-și îmbunătățească competențele necesare pentru evoluția pieței forței de muncă: o nouă agendă pentru competențe în Europa. Comisia a emis o recomandare pentru statele membre privind parcursuri de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți pentru a favoriza dobândirea unor niveluri minime de competențe numerice, digitale și de alfabetizare. Guvernul va prioritiza astfel, un program național de alfabetizare digitală, destinat tuturor cetățenilor. 

România Digitală – priorități în 2020       

1. Înființarea și operaționalizarea Autorității pentru Digitalizarea României.
2. Creșterea interoperabilității ministerelor cât și interconectarea sistemelor de autentificare, pe diverse nivele de încredere astfel încât să poată fi reutilizată orice modalitate de conectare.
3. Continuarea programelor aflate în desfășurare (Cloud guvernamental, e-Sanătate, e-Guvernare, e-Educație, RO-Net, RO-Net 2, etc.);
4. Lansarea licitației pentru licențele 5G, respectând condițiile memorandumului pentru combaterea riscurilor de securitate cibernetică generate de furnizorii 5G, semnat în 20.08.2019, la Washington D.C.
5. Aducerea la zi a strategiei de securitate cibernetică a României.
6. Pregătirea și implementarea unei platforme electronice „Diaspora ” cu scopul unei mai bune comunicări cetățenii români din străinătate și atragerii lor acasă.
7. Inițierea unui proiect de Lege pentru impunerea obligației tuturor instituțiilor administrației centrale să accepte generalizat depunerea online a tuturor formularelor, cererilor și declarațiilor.

POȘTA ROMÂNĂ
Pentru redresarea acestei companii cu capital majoritar de stat  si recastigarea pozitiei pe piata sunt avute in vedere, in principal, urmatoarele directii de actiune:

1. Accelerarea procesului de capitalizare si implementarea obiectivelor post-capitalizare a companiei.
2. Analizarea strategiilor si proiectelor demarate de companie, a profitabilitatii produselor, dar si a contractelor, precum si regandirea politicilor comerciale ale companiei.
3. Descentralizarea activitatii companiei pe toate palierele și crearea premiselor transformării structurilor de tip regional în centre de profit.
4. Dezvoltarea unui program investitional echilibrat, pe baza unei prioritizari care sa corespunda necesitatilor companiei. Achizitiile/investitiile sa se centreze pe tehnica IT/servicii de printare/utilaje postale si pe dotarea corespunzatoare cu autovehicule

 

***

 

• Agricultură și dezvoltarea rurală

 

Odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România va deveni a cincea cea mai mare putere agricolă a Europei, dar va avea și cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură: 23% din totalul angajaţilor. Aceste realități trebuie să fie tratate prin prisma creșterii productivității și a valorii adăugate în agricultură și industria alimentară, în contextul constrângerilor de mediu, siguranță alimentară și a schimărilor climatice. 

 

În pofida succeselor anunțate de către guvernarea PSD, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în cursul anului 2019 România a înregistrat cel mai mare deficit de balanță comercială din anul 2015 până în prezent. Acest deficit de balanță comercială este cauzat în mod exclusiv de exportul de materie primă subvenționată (cereale) și a importului de produse cu valoare adăugată (carne și produse procesate din carne, produse de panificație, aluat congelat etc). Elocventă este situația în care se află sectorul creșterii porcului din România, pe fondul evoluției epizootiei pestei porcine africane în cursul anului 2018, când statul român a fost nevoit să sacrifice aproximativ 400.000 capete de porci. În România, se consumă aproape 800.000 tone de carne de porc și nu se produc intern decât 330.000 tone, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Aceasta înseamnă că cerealele cu care ar trebui hrănite animalele sunt exportate odată cu subvenția de la Uniunea Europeană. De asemenea, se exportă aproape toată producția de soia, importându-se 700.000 tone de șroturi de soia necesare hranei animalelor, din America de Sud.

Starea de fapt din agricultura și industria alimentară a României este cauzată de slaba reprezentare a clasei de mijloc. Cu 60% contribuție românească în capitalul investit, industria alimentară (bazată în primul rând pe o materie primă autohtonă) ar aduce de două ori mai multă valoare brută adăugată comparativ cu industria auto românească, la fiecare euro investit.

Dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească se poate face prin susținerea fermelor de familie mixte, cu o suprafață rentabilă din punct de vedere economic. În contextul competiției internaționale acerbe pentru resurse, inclusiv pentru resurse alimentare, agricultura și industria asociată agriculturii trebuie să ne determine să acționăm decisiv pentru bunăstarea și securitatea alimentară a României.

Este cunoscut faptul că principala sursă de finanțare a sectorului agricol o reprezintă Politica Agricolă Comună prin cei doi piloni ai săi, plățile directe la hectar și dezvoltarea rurală. Este esențială perfecționarea și simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, garantează durabilitatea agriculturii și a producției viabile în domeniul agriculturii și alimentației și care au un rol important în asigurarea unei alimentații sănătoase. Deși plățile directe pot fi extinse, acestea nu trebuie să reducă resursele dedicate dezvoltării rurale pentru finanțarea investițiilor din satul românesc. Acestea ar trebui să se concentreze astfel încât zonele cu constrângeri naturale să asigure un nivel de trai civilizat și să asigure accesul facil pe piață al producătorilor, dar și prețuri rezonabile pentru consumatori. România cunoaște o scădere substanțială a alocării fondurilor pe pilonul 2, FEADR, de 15,3%, respectiv 6,7 miliarde euro per total în exercițiul bugetar 2021-2027, ceea ce înseamnă că, în următorul exercițiu financiar, sumele destinate finanțării investițiilor aferente pilonului 2 vor trebui direcționate cu precădere către sectoarele din agricultura românească care vor contribui la obținerea de produse cu valoare adăugată.

O altă prioritate pentru România constă în susținerea generațiilor tinere de fermieri în scopul menținerii unui mediu rural activ, durabil, prin finanțări acordate tinerilor fermieri pentru a dezvolta afaceri în agricultură.

În ceea ce privește prioritățile în relația cu Uniunea Europeană, un obiectiv important al negocierilor ce vor fi derulate de către Partidul Național Liberal va fi eliminarea decalajului dintre subvențiile fermierilor români și fermierii din alte state și/sau stabilirea de măsuri compensatorii – în România, în anul 2019 subvenția medie este de 195 euro/ha, iar media la nivelul Uniunii Europene este de 266 euro/ha.

 

Pentru Partidul Național Liberal, prioritățile din domeniul agriculturii și industriei alimentare sunt industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe piața internă și externă. Ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată, Programul de Guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020:

 

1. Continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori aflate în derulare, aprobate prin acte normative în Parlamentul României, cu acordul Comisiei Europene;
2. Reformarea celor două agenții de plăți în agricultură: Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor în scopul accelerării absorbției fondurilor europene;
3. Modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care vom subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare;
4. Elaborarea unui plan strategic național în vederea relansării sectorului de creștere a porcului în România, concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei porcine africane. În următorii 5 ani, dorim creștereaproducției, astfel încât să ne asigurăm autosuficiența alimentară în domeniul cărnii de porc;
5. Punerea în practică a legii 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare prin transpunerea Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 17.04.2019 privind practicile neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, în scopul încurajării consumului de produse românești în România;
6. Demararea procesului pentru implementarea legii privind Camerele Agricole în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri;
7. Pregătirea cu celeritate a Programului Național Strategic al României, fundamentat pe nevoile reale ale agriculturii și satului românesc, reieșite dintr-o consultare reală cu fermierii și reprezentanții acestora, care să cuprindă măsuri speciale pentru procesarea materiilor prime în agricultura românească și încurajarea zootehniei.
8. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își asumă ca prioritate zero elaborarea Programului Național Strategic prin care fermierii și satul românesc să beneficieze de o finanțare de peste 20 mld. euro în următorul exercițiu financiar 2021- 2027. Programul Național Strategic se va concentra pe crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor:
   1. Bonificarea financiară, în funcție de talia firmei, a producătorilor care livrează marfă în circuitul comercial mare, individual și/sau prin intermediul unei organizații de tip cooperatist;
   2. Acordarea de sprijin financiar pentru investiții (depozitare, sortare, ambalare, etichetare, mijloace proprii de transport, etc), prin pilonul II, către organizațiile cooperatiste, precum și susținere financiară pentru cheltuieli operaționale (contabilitate, audit, cheltuieli de personal, marketing, etc.);
   3. Acordarea de subvenții pentru digitalizarea producției și comercializării produselor pe lanțul de produs;
   4. Încurajarea prin sprijin financiar a investițiilor de înființare a noi operatori și procesatori în areale care au capacitatea de a dezvolta producție de pește autohton de apă dulce;
   5. Măsuri de stimulare a producției de pește autohton prin stimularea financiară suplimentară a deținătorilor de luciu de apă, pentru a trece de la pescuitul sportiv sau producție aleatorie/extensivă la sisteme de creștere a peștelui în scopul comercializării;
   6. Acordarea de subvenții către producătorii agricoli care se integrează în economia circulară prin livrarea de deșeuri vegetale/ forestiere, către fabricile de producție energie în cogenerare, acestea fiind susținute la rândul lor prin pilonul II;
9. Demararea consultărilor pentru elaborarea Planului Strategic pe Termen Mediu și Lung pentru Stoparea Fenomenului de Deșertificare și Asigurarea Securității Alimentare. Proiectul Planului Strategic va fi supus dezbaterii publice, asociațiilor profesionale și mediului academic.
10. Revalorizarea cercetării științifice agricole și zootehnice, precum și dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.

 

 

• Fonduri europene

Politica de coeziune a Uniunii Europene militează pentru reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale statelor membre și ale regiunilor. De la momentul înființării, politica de coeziune reprezintă principalul instrument de investiții al Uniunii Europene. România, prin utilizarea adecvată a fondurilor europene, are șansa de a-și maximiza oportunitățile de dezvoltare.

Fondurile Europene Structurale și de Investiții – FESI, disponibile în România pentru perioada 2014-2020, sunt în valoare de 31 de miliarde de euro. Astăzi, la 6 ani de la demararea acestei perioade, rata de absorbție este de 31,94%, ceea ce se traduce într-o medie anuală de 5,3% absorbție pe an. La baza acestor rezultate slabe stau un sistem de management ultracentralizat și rigid, lansarea cu o întârziere de minim doi ani a apelurilor de proiecte, lipsa de coordonare și de asumare a gestionării procesului, proceduri birocratice și redundante de lucru, sisteme informatice inflexibile și neadaptate nevoilor reale, precum și politizarea excesivă a actului administrativ în zona gestionării proiectelor de dezvoltare.

Pentru a beneficia de șansa finanțărilor europene, Guvernul Partidului Național Liberal propune următorul plan de măsuri și acțiuni subsecvente pentru accelerarea ritmului absorbției și îmbunătățirea impactului acestora în viața cetățenilor.

 

În cei doar 4 ani rămași până în anul 2023, termenul final pentru ultima plată acceptată de Comisia Europeană, pentru a ajunge la o rată de absorbție apropiată de 100% este necesară o medie anuală a absorbției de cel puțin 17% pe an, adică o creștere de trei ori a actualului ritm. Anual, cel puțin unul dintre Programele Operaționale s-a aflat în risc de dezangajare a fondurilor, cu consecințe ulterioare iremediabile la nivelul proiectelor, în special pentru administrațiile publice locale.

 

Acțiuni care pot contribui la accelerarea absorbției fondurilor europene:

 

1. Debirocratizarea, descentralizarea, simplificarea și informatizarea sistemului de implementare a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020.

 

1. introducerea ca prioritate zero pe agenda Guvernului a procesului de gestionare a fondurilor europene;
2. evaluarea stadiului de absorbție a fondurilor europene pe fiecare program operațional și a perspectivelor de contractare, finalizare și decontare a proiectelor aflate în pregătire și/sau în execuție în vederea realocării sumelor bugetate între programele operaționale;
3. coordonarea de la nivelul Primului-Ministru a procesului de simplificare, debirocratizare și recredibilizare a sistemului de implementare a fondurilor europene;
4. evitarea suprapunerilor deciziilor instituționale în procesul de implementare a proiectelor;
5. informatizarea masivă a managementului fondurilor europene, inclusiv în relația cu beneficiarii;
6. descentralizarea reală a tuturor programelor care implementează proiecte cu beneficiari locali;
7. îndepărtarea tuturor piedicilor și artificiilor legale și administrative, inclusiv ajustarea legislației achizițiilor publice pentru fluidizarea circuitelor de implementare a proiectelor europene;
8. asumarea de către Guvern a reducerii termenelor pentru efectuarea plăților aferente proiectelor europene din toate programele;
9. sprijinirea beneficiarilor publici cu proiecte contractate prin dezvoltarea unui fond de creditare sindicalizat în vederea susținerii financiare a implementării proiectelor;
10. cooptarea instituțiilor financiare internaționale (BEI, BERD, Banca Mondială, OECD) ca parteneri strategici pentru asigurarea asistenței tehnice pentru proiectele contractate sau în curs de pregătire;
11. motivarea și responsabilizarea coordonatorilor autorităților de management și monitorizarea lunară în guvern a procesului de implementare, în special a proiectelor majore;
12. inițierea unei strategii rapide de profesionalizare și creștere a capacității instituționale în domeniul fondurilor, la nivelul autorităților locale;
13. crearea unui mecanism transparent de valorizare a expertizei acumulate, prin schimburi de bune practici între autorități și de utilizare a documentațiilor deja realizate;
14. reformarea Programului Național de Dezvoltare Locală – PNDL și cuplarea lui la mecanismul fondurilor europene, pentru asigurarea pregătirii proiectelor, a supracontractării și preluării finanțării proiectelor europene în care apar deficiențe în implementare.

 

Pentru perioada 2021-2027, România este unul dintre puținele state care sunt favorizate în alocarea bugetară, cu o creștere de 8% față de actuala perioadă. Succesul României în materie de fonduri europene pentru ciclul financiar 2021-2027 este condiționat însă de modul în care acest demers este pregătit în următorul an, în condițiile introducerii regulii n+2.

 

2. Definirea și asumarea viziunii strategice privind fondurile europene pentru ciclul de programare 2021-2027.
3. negocierea cu Comisia Europeană a Acordului de Parteneriat care conține tipologia investițiilor de care va putea beneficia România din fondurile europene, precum și identificarea necesarului de finanțare complementar care trebuie asigurat din bugetul național și programe guvernamentale;
4. asumarea de către Guvern a calendarului îndeplinirii condițiilor favorizante pentru a putea iniția implementarea programelor europene începând cu anul 2021;
5. stabilirea unui cadru financiar și legislativ care să ofere soluții pentru noul ciclu financiar, având în vedere prevederile Regulamentului General privind: modificarea ratei naționale de cofinanțare de la 15% la 30%, modificarea regulii “n+3” în „n+2”, precum și eligibilitatea TVA-ului pentru proiectele de peste 5 milioane de euro;
6. descentralizarea implementării programelor de finanțare și adaptarea lor nevoilor locale și regionale. Elaborarea a 8 Programe Operaționale Regionale cu management transferat la nivel regional.
7. abordarea simplificată a programelor operaționale încă din faza conceptuală și informatizarea tuturor proceselor de implementare inclusiv în relația cu beneficiarii;
8. asigurarea unei asistențe tehnice și pregătirea unui portofoliu de proiecte mature care pot fi finanțate imediat după lansarea noilor programe, pornind de la analiza proiectelor nefinanțate în perioada 2014-2020;

• susținerea beneficiarilor publici cu proiecte în pregătire, prin utilizarea fondului de creditare sindicalizat;

1. elaborarea unui pachet de asistență pentru pregătirea și întărirea capacității administrative a autorităților locale în vederea dezvoltării și implementării de proiecte;
2. redefinirea cadrului instituțional privind coordonarea fondurilor europene în contextul simplificării și abordării descentralizate;
3. continuarea dezvoltării colaborării cu instituțiile financiare internaționale (BEI, BERD, Banca Mondială, OECD) ca parteneri strategici în vederea asigurării asistenței tehnice și suportului financiar complementar pentru proiectele contractate sau în curs de pregătire;
4. activarea și valorificarea experienței și expertizei din structurile parteneriale naționale și regionale.

 

***

1. Muncă

 

Mediul economic, caracterizat de instabilitate în ultima perioadă, din cauza măsurilor total greșite luate în ultimii ani, are nevoie urgentă de măsuri liberale care să revigoreze economia și să creeze premisele revenirii pe un trend ascendent, normal, de creștere economică și de stimulare a liberei inițiative. Progresul tuturor întreprinzătorilor, stabilitatea celor care lucrează, acoperirea necesarului bugetului de asigurări sociale, investițiile în sectorul public, crearea de noi locuri de muncă, încurajarea muncii în general,respectiv stimularea întoarcerii în țară a celor care au plecat la muncă în străinătate sunt deziderate fundamentale pentru noul guvern, care se simte obligat să recreeze o economie puternică, durabilă și, nu în ultimul rând, ce poate asigura bunăstarea tuturor cetățenilor săi. Prevederile din cadrul normat la nivel european trebuie să își găsească un corespondent firesc în legislația românească. Cu privire la sistemul de pensii, în condițiile în care, în 2060, România va avea o populație de 14 milioane de oameni, iar ponderea tinerilor va fi egală cu cea a bătrânilor (30%), noul guvern trebuie să abordeze această realitate cu maximă responsabilitate, accentuând asupra unui sistem bazat, într-adevăr, pe contributivitate și pe controlul sumelor acumulate prin Pilonul 2. În 2018, Guvernul a redus la 3,75% contribuția la Pilonul 2 în condițiile  în care Legea nr. 411/2004 prevedea creșterea procentului progresiv. Pentru o viață decentă la momentul pensionării, alături de veniturile cuvenite din pensia garantată de stat, viitorul pensionar trebuie să fie stimulat încă din timpul perioadei active să-și asigure veniturile necesare prin capitalizarea și acumularea în fondurile de pensii private și în conturi individuale private, cu garantarea beneficiilor viitoare de către stat. La nivelul pieței muncii, programul de guvernare al PNL se va axa pe măsuri active, structurat pe programe care au în vedere, pe de o parte, stimularea liberei inițiative și creșterea numărului de locuri de muncă, în următoarea perioadă, dar, mai ales, pe crearea unui climat de muncă stabil pentru persoanele active la acest moment și, totodată, atractiv pentru persoanele plecate, în ultimii ani, la muncă în străinătate, în vederea revenirii și reintegrării lor pe piața muncii naționale. În domeniul asistenței sociale, veniturile trebuie să privească, în mod transparent și eficient, nevoile celor cu adevărat în nevoi. Eforturile acestora în accesarea serviciilor trebuie ușurate, concomitent cu o abordare integrată pe care statul trebuie să o aibă. Toate deciziile publice trebuie bazate pe consultare, pe dialog social, pe implicarea eficientă a actorilor sociali în procesul decizional. Organizațiile societății civile vor deveni parteneri importanți în furnizarea serviciilor de cea mai bună calitate pentru beneficiari. Domeniul muncii și al protecției sociale are nevoie de o infuzie de modernitate, inclusiv prin folosirea tehnologiei, respectiv prin eficientizarea aparatului public, principala grijă a noului guvern fiind satisfacerea nevoilor cetățenilor.

 

În condițiile descrise, pe scurt, mai sus, principalele direcții de acțiune vor viza:

Politici active de ocupare/stimulare a muncii

Obiectiv: Încurajarea muncii și flexibilizarea pieței muncii concomitent cu creșterea numărului de locuri de muncă și a salariaților cu forme legale.

Principalele măsuri:

• Dezvoltarea și modernizarea relațiilor de muncă prin adaptarea contractelor de muncă la noile realități/tendițe economice și cerințe sociale;
• Dezvoltarea cooperării dintre sistemul de educație/sistemul de afaceri, prin susținerea structurilor de învățământ dual;
• Revizuirea măsurilor privind impozitarea muncii;
• Măsuri de modernizare și de întărire a instituțiilor de reglementare a pieței muncii, incluzând măsuri de dezvoltare a mobilității transnaționale a lucrătorilor, conform Strategiei Europene privind promovarea unui cadru de angajare sustenabil, calitativ și de susținere a mobilității muncii, precum și a Strategiei EU.2020;
• Revizuirea cadrului legislativ:
  • Abrogarea supraimpozitării contractelor part-time prevăzută în OUG nr. 4/2017;
  • Evaluarea impactului Legii nr. 153/2017 și promovarea unor măsuri în vederea restabilirii unui echilibru între salariații de la stat și cei de la privat și eliminarea inechităților;
  • Adaptarea OUG nr. 60/2017 și stimularea companiilor private care angajează și oferă locuri de muncă persoanelor cu dizabilități sau dificil reintegrabile pe piața muncii;
  • Promovarea unui proiect de Lege pentru stabilirea salariului minim prin aplicarea unui mecanism obiectiv și predictibil.
• Programe pentru stimularea/reinserția profesională inclusiv a celor plecați la muncă în străinătate;
• Realizarea unor programe de formare profesională a șomerilor și a salariaților aflați în pericolul pierderii locului de muncă, corelate cu necesitățile actuale ale pieței muncii.

 

Politici corecte și eficiente vizând pensiile

Obiectiv: O pensie echitabilă pentru toate categoriile de pensionari, un sistem public de pensii sustenabil concomitent cu reducerea deficitului Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat.    

Principalele măsuri:

• Constituirea unui grup de lucru care, împreună cu partenerii sociali, inclusiv asociațiile pensionarilor, vor stabili măsurile cele mai potrivite, astfel încât pensiile să nu scadă în termeni reali pe termen lung, iar discriminările din sistem să fie eliminate prin aplicarea principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie.
• Consolidarea Pilonului 2 de pensii prin:
  • eliminarea cerințelor suplimentare impuse fondurilor de pensii administrate privat;
  • eliminarea posibilității de a opta între Pilonul 1 și Pilonul 2;
  • reluarea creșterii procentului virat la Pilonul 2 așa cum a fost prevăzut inițial în legislație;
• Reducerea numărului de pensionari anticipați prin măsuri active de stimulare a continuării activității;
• Evaluarea oportunității și a formei reglementării privind introducerea unor sisteme facultative de pensii ocupaţionale alături de sistemele existente, care să aibă în vedere realitățile actuale privind categoriile socio-profesionale, statutul profesional şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, bazate pe contribuții din venitul profesional, altele decât cele existente;
• Stimularea celor care desfășoară activități ocazionale în vederea încheierii asigurării facultative la pensii, printr-o serie de facilități la momentul declarării veniturilor din activităţile ocazionale.