PROIECT EDITORIAL FEL, DEDICAT PĂMÂNTURILOR RARE: Neodimul (Ștefan Mărgăritescu)

Echipa Future Energy Leaders România, platforma de tineret a Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), lansează noul proiect editorial dedicat materialelor critice, care vor fi indispensabile în procesul de tranziție energetică. Vom publica articole din partea FEL despre pământuri rare. Citiți astăzi articolul despre neodim. (Amintim că primul episod a fost dedicat gadoliniului) 

Autor: Ștefan Mărgăritescu este consultant în management în cadrul PwC România, implicat în proiecte strategice cu impact în sectorul public, energie și securitate. Cu o abordare multidisciplinară și orientată spre rezultate, Ștefan contribuie la dezvoltarea de politici publice și inițiative de modernizare a infrastructurii energetice. Este membru activ al echipei Future Energy Leaders România, implicându-se în promovarea tranziției energetice, sustenabilității și consolidării securității energetice la nivel național.

“Pământurile rare reprezintă un grup de 17 elemente chimice cu proprietăți unice, esențiale în tehnologiile moderne hi-tech. Deși denumirea sugerează raritate, ele se găsesc relativ din abundență în scoarța terestră. Însă concentrațiile exploatabile sunt rare, ceea ce face aprovizionarea dificilă. Importanța lor a crescut odată cu tranziția energetică: numeroase dispozitive „verzi”, de la turbine eoliene la vehicule electrice, depind de pământuri rare precum neodimul. Cererea globală este în plină expansiune, unele estimări prognozând că utilizarea pământurilor rare ar putea crește de 6–7 ori până în 2050, pe fondul adoptării pe scară largă a tehnologiilor de energie verde. În acest context, țările industrializate tratează pământurile rare drept materii prime critice, iar securizarea lanțurilor de aprovizionare a devenit o prioritate strategică.”

1. Ce este Neodimul și unde se folosește

Neodimul (Nd) este un metal din seria lantanidelor, parte a pământurilor rare ușoare. De un gri-argintiu, neodimul este relativ reactiv chimic, dar valoarea sa rezidă în proprietățile magnetice excepționale ale compușilor săi. Combinat cu fier și bor formează magneți permanenți neodim-fier-bor (NdFeB), considerati cei mai puternici magneți fabricați în prezent. Acești magneți compacți permit miniaturizarea componentelor electronice (de la telefoane mobile la hard disk-uri) și stau la baza motoarelor electrice de înaltă performanță și a generatoarelor eoliene moderne. Neodimul are și aplicații de nișă cu importanță strategică. În industria de apărare, magneții pe bază de neodim echipează sisteme de ghidaj de precizie, motoare pentru vehicule și echipamente militare ce trebuie să reziste la condiții extreme. Datorită lor, componente esențiale își mențin magnetismul la temperaturi ridicate și sub solicitări intense, caracteristici cruciale, de exemplu, în rachete sau avionică.

2. Aplicații industriale relevante pentru România și Europa

În economie, neodimul se regăsește într-o multitudine de aplicații industriale, însă cele mai semnificative cantitativ sunt legate de electrificare și energie regenerabilă. Motoarele electrice ale vehiculelor hibride și electrice conțin magneți cu neodim, la fel și turbinele eoliene de ultimă generație (în special turbinele eoliene offshore, care folosesc magneți permanenți în locul cutiilor de viteze). Europa, angajată în atingerea țintelor de decarbonizare, a stimulat creșterea producției de vehicule electrice și extinderea parcurilor eoliene. Ca atare, cererea de neodim (și de magneți permanenți pe bază de neodim) este în continuă creștere. Pe lângă energie și transporturi, sectoare precum electronice, robotica industrială, aeronautica și industria de apărare depind și ele de magneții și aliajele cu neodim, deși în cantități mai mici comparativ cu energia verde.

Pentru România, aplicațiile industriale ale neodimului sunt în mare parte indirecte, prin integrarea în produse importate sau în componente fabricate local sub licență. Industria auto națională (ex. fabricația de subansamble auto, vehicule electrice de transport urban ș.a.) folosește magneții în motoare și senzori. De asemenea, România a instalat în ultimul deceniu capacități semnificative de energie eoliană (Dobrogea fiind un exemplu de regiune cu mari parcuri eoliene), iar generatoarele turbinelor conțin magneți pe bază de neodim. Chiar dacă aceste echipamente sunt produse de companii străine, prezența lor pe teritoriul României face ca neodimul să fie, indirect, o verigă în infrastructura energetică națională. În domeniul medical, numeroase aparate de ultimă generație folosite în spitale (lasere medicale, dispozitive imagistice, echipamente de laborator) conțin componente cu neodim. Așadar, atât în România cât și în restul Europei, neodimul are un rol transversal în economie, ca ingredient cheie al inovării tehnologice.

3. Resurse, producție, cerere și potențial de exploatare în România

România nu exploatează în prezent neodim sau alte pământuri rare la scară comercială, însă subsolul țării conține resurse potențiale. Conform studiilor geologice, au fost identificate mineralizații cu elemente din grupa pământurilor rare în mai multe zone ale țării. De pildă, în Munții Orăștiei la Grădiștea de Munte (jud. Hunedoara) s-au găsit zăcăminte de zirconiu, niobiu și tantal. Alte descoperiri notabile includ: zona Cleșnești din jud. Gorj (unde în anii 1980-90 existau exploatări de ilmenit pentru titan, ce conțineau și pământuri rare), nisipurile minerale din Delta Dunării (grindul Chituc, cu conținut de titan, zirconiu și elemente rare), precum și zăcăminte complexe în masivul alcalin de la Ditrău (Harghita). Aceste resurse rămân deocamdată neevaluate economic și neexploatate.

Interesul pentru pământurile rare în România a fost redus în ultimele decenii, pe fondul închiderii exploatărilor miniere nerentabile după anii ’90. Multe zăcăminte au fost doar cartate sau explorate parțial, fără continuarea către producție. Totuși, creșterea cererii globale și strategiile UE de asigurare a materiilor prime critice readuc în atenție potențialul intern. România se numără printre puținele țări europene cu resurse proprii de pământuri rare, alături de țări precum Suedia, care a anunțat în 2023 descoperirea celui mai mare depozit de pământuri rare din Europa. Chiar dacă Europa deține astfel de zăcăminte, producția actuală este aproape inexistentă. Extracția și rafinarea au loc preponderent în afara UE. În consecință, România (ca și restul țărilor UE) depinde integral de importuri pentru a-și acoperi cererea de neodim și pământuri rare. Potențialul de exploatare național există la nivel de resurse geologice, însă realizarea lui depinde de investiții în explorare detaliată, tehnologii de procesare și gestionarea impactului de mediu.

La această lipsă de exploatare internă se adaugă o dependență totală de importuri: în prezent, România își asigură 100% din neodimul necesar fie sub formă de magneți permanenți gata fabricați, fie ca parte integrantă a unor produse complexe precum motoare sau echipamente. Această dependență reflectă o problemă sistemică la nivel global, întrucât lanțul de aprovizionare al neodimului este concentrat într-o foarte mare măsură în Asia. China, în special, deține aproximativ 60–70% din producția minieră mondială de pământuri rare și aproape 90% din capacitatea de rafinare, controlând astfel etapele-cheie ale valorificării acestora. Toate elementele esențiale pentru fabricarea magneților pe bază de neodim (Nd, Pr, Dy, Tb ș.a.) sunt în prezent rafinate aproape exclusiv în China, ceea ce sporește riscul unor blocaje comerciale sau restricții strategice. De altfel, atât SUA cât și UE au resimțit în ultimul deceniu vulnerabilitatea în fața acestei dependențe și au inițiat eforturi de diversificare a surselor.

Pentru România, această realitate reprezintă atât o vulnerabilitate economică, cât și un semnal de oportunitate strategică. Planurile recente de redeschidere a exploatărilor miniere și de implicare în consorții europene pentru procesare și rafinare urmăresc tocmai creșterea rezilienței aprovizionării. Pe termen scurt însă, România rămâne expusă acelorași riscuri ca restul Europei, importând aproape integral magneții și aliajele necesare industriei, în special din Asia. Diminuarea acestei dependențe va necesita investiții consistente, timp și cooperare internațională

4. Rolul Neodimului în tranziția energetică și poziționarea României

Neodimul este indispensabil pentru tehnologiile curate, în special pentru producerea energiei eoliene și a vehiculelor electrice, piloni ai tranziției energetice către emisii reduse de carbon. Magneții permanenți pe bază de neodim permit fabricarea de generatoare eoliene mai eficiente care produc mai multă energie la greutate mai mică și motoare electrice mai ușoare și mai puternice, contribuind la creșterea performanței și scăderea costurilor acestor soluții verzi. Astfel, disponibilitatea neodimului la prețuri accesibile devine un factor critic pentru ritmul și costul tranziției energetice. Un deficit sau o creștere bruscă de preț la neodim s-ar resimți direct în prețul turbinelor eoliene și al vehiculelor electrice, încetinind adoptarea acestora.

Pentru România, care își propune să-și diversifice mixul energetic (inclusiv prin extinderea capacităților eoliene onshore și potențial offshore) și să stimuleze electromobilitatea, asigurarea accesului la neodim este o preocupare strategică. Autoritățile de la București au început să ia măsuri în direcția valorificării resurselor locale și alinierii la eforturile europene.

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice include neodimul și celelalte pământuri rare în rândul materiilor prime strategice, iar în 2024 Guvernul a creat cadrul legal pentru redeschiderea minelor de metale rare, în vederea stimulării investițiilor în exploatarea acestora. Această inițiativă legislativă (OUG 77/2024) semnalează intenția României de a-și reduce dependența de importuri prin dezvoltarea unui lanț intern de aprovizionare cu minerale critice, acolo unde este fezabil.

Totodată, România poate juca un rol în inițiativele europene legate de tranziția energetică, de la participarea în proiecte de reciclare a magneților permanenți pentru recuperarea neodimului din deșeuri electronice si până la colaborarea în parteneriate europene pentru materii prime (ERMA – European Raw Materials Alliance ș.a.). În ansamblu, poziționarea României în contextul neodimului ține de echilibrul între a valorifica oportun resursele proprii și a gestiona sustenabil tranziția verde, minimizând totodată vulnerabilitatea față de șocurile externe de aprovizionare.

5. Prețul neodimului și tendințe globale

Prețul oxidului de neodim (min. 99%) a înregistrat o volatilitate semnificativă în ultimii ani. Datele de la Strategic Metals Invest arată că de la un nivel de circa 65 USD/kg în 2020, acesta a atins un vârf de peste 350 USD/kg la începutul anului 2022, impulsionat de creșterea cererii pentru tehnologii verzi, energie eoliană și vehicule electrice, precum și de perturbări în lanțurile globale de aprovizionare. Ulterior, piața a intrat într-o fază de corecție susținută, iar până în iunie 2025 prețul a scăzut la aproximativ 90–95 USD/kg. Această scădere reflectă o ajustare post-speculativă, dar fundamentele pe termen lung rămân neschimbate.

6. Reciclare

În paralel cu diversificarea surselor și relansarea producției interne, reciclarea materialelor ce conțin neodim devine un vector important de reducere a dependenței externe. Uniunea Europeană investește în inițiative de reciclare și în cercetare privind materiale alternative, pentru a diminua consumul primar de neodim în viitor. România poate participa la proiecte de reciclare a magneților permanenți pentru recuperarea neodimului din deșeuri electronice. Astfel de măsuri reduc presiunea pe lanțurile globale și sporesc reziliența în fața șocurilor de aprovizionare. Concentrarea geografică a rafinării și prelucrării (în special în China) a condus la vulnerabilități sistemice, ceea ce face ca reciclarea să devină o soluție strategică pentru securitatea materialelor critice.

Bibliografie

1. Ministerul Economiei – Strategia națională a României pentru resurse minerale neenergetice 2025–2035(aprobată 2024).
2. International Energy Agency (IEA) – The Role of Critical Minerals in Clean Energy Transitions (Raport special, 2021).
3. U.S. Geological Survey (USGS) – Mineral Commodity Summaries 2025: Rare Earths (date privind producția și prețurile).
4. U.S. Government Accountability Office (GAO) – Critical Materials Are In High Demand (WatchBlog, sept. 2024).
5. Borkenstein, A., et al. – Nd:YAG laser treatment in ophthalmology – a review (Lasers Med Sci, 2024).
6. Guță, D. – Cât de bogată este România în pământuri rare (Adevărul, feb. 2025).
7. HotNews – România deține, la Baia de Fier, cel mai mare sit din Europa pentru o materie primă critică (aug. 2024).
8. Northam, J. – Sweden… largest deposit of rare earths (NPR, iul. 2023).
9. Gavin, G. – Precious rare earth metals belong to the state, China declares (Politico, iun. 2024).
10. Nag, S. – Mine the Tech Gap: Why China’s Rare Earth Dominance Persists (Wilson Center – New Security Beat, aug. 2024).
11. International Energy Forum (IEF) – What is neodymium’s role in the energy transition? (iul. 2024).

BIO:

Ștefan Mărgăritescu este consultant în management în cadrul PwC România, unde contribuie la proiecte strategice cu impact în energie, sectorul public și domeniul securității economice. Cu o experiență consolidată în consultanță prin roluri anterioare la EY România și în cadrul unui program de mentorat Kearney, Ștefan a fost implicat în evaluarea eficienței instituțiilor publice, structurarea de propuneri pentru investiții energetice de peste 100 milioane euro, precum și în dezvoltarea de instrumente de analiză pentru companii de stat din sectoare strategice.

Este absolvent al Academiei de Studii Economice din București, unde a urmat atât programul de licență, cât și cel de masterat în Digital Business & Innovation, având un profil orientat spre digitalizare, strategie și politici publice. De asemenea, a urmat programe specializate în diplomație, comunicare și politici externe în cadrul Institutului Diplomatic Român, iar în prezent finalizează studiile postuniversitare în Politică și Strategie de Securitate la Colegiul Național de Apărare „Carol I”.

Este membru activ al Future Energy Leaders România, unde contribuie la inițiative privind tranziția energetică, securitatea lanțurilor de aprovizionare cu pământuri rare și sustenabilitatea sistemelor energetice. În paralel, este membru Aspen România, implicându-se în dialoguri strategice internaționale privind leadershipul responsabil, cooperarea transatlantică și geopolitica resurselor critice.

Notă

Primul episod din Proiectul FEL a fost dedicat gadoliniului