Proiectul BRUA, faza 2, inclus de Comisia Europeană pe cea de-a cincea listă a proiectelor de interes comun

Comisia Europeană a adoptat vineri cea de-a cincea listă a Proiectelor de Interes Comun în domeniul infrastructurii energetice trans-europene, listă pe care se află şi mai multe proiecte din România, în special cea de a doua fază a proiectului BRUA, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, potrivit Agerpres.

Lista include 98 de proiecte: 67 proiecte în domeniul transportului şi stocării de energie electrică, 20 de proiecte în domeniul gazelor naturale, şase proiecte privind CO2 şi cinci proiecte privind reţele inteligente. Toate Proiectele de Interes Comun fac obiectul unor proceduri simplificate de acordare a autorizaţiilor şi sunt eligibile pentru sprijin financiar de la Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE)/ Connecting Europe Facility (CEF).

În ceea ce priveşte România, este inclus pe listă Clusterul România – Serbia, cunoscut şi sub denumirea “Mid Continental East Corridor”, care include următoarele proiecte de interes comun: linia electrică aeriană între Reşiţa (RO) şi Pancevo (Serbia); linia electrică aeriană între Porţile de Fier şi Reşiţa; linia electrică aeriană între Reşiţa şi Timişoara/Săcălaz şi linia electrică aeriană între Arad şi Timişoara/Săcălaz.

În domeniul gazelor naturale, printre proiectele care au legătură cu România şi care sunt incluse pe cea de-a cincea listă a proiectelor de interes comun sunt: Depozitul subteran de gaze Depomureş, Depozitul subteran de gaze Bilciureşti şi Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) – Faza II: extinderea capacităţii de transport în Romania de la Recaş la Horia spre Ungaria; amplificarea celor trei staţii de comprimare (SC Podişor, SC Bibeşti şi SC Jupa); conducta Ţărmul Marii Negre – Podişor (RO) pentru preluarea gazului din Marea Neagră şi asigurarea posibilităţii fizice de curgere bidirecţională permanentă între România şi Ungaria, prin construirea unei staţii de comprimare la Csanadpalota (Ungaria).

În domeniul reţelelor inteligente, pe cea de-a cincea listă a proiectelor de interes comun este inclus şi proiectul CARMEN (Carpathian Modernized Energy Network) care vizează modernizarea infrastructurii existente de distribuţie, în vederea atingerii obiectivelor naţionale şi europene privind decarbonizarea, digitalizarea şi interconectarea sistemului energetic.

După adoptarea de către Comisia Europeană, cea de-a cincea listă a proiectelor de interes comun va fi trimisă Parlamentului şi Consiliului European. Ambii co-legislatori au la dispoziţie două luni pentru a accepta sau respinge lista, o procedură care poate fi prelungită cu alte două luni dacă va fi nevoie.

Pentru a solicita finanţare în cadrul CEF-Energy (subvenţii pentru studii sau lucrări), proiectele trebuie mai întâi să facă parte din cea mai recentă listă de PCI, pe care Comisia o adoptă la fiecare doi ani. Pentru a fi definite ca un PCI, proiectele trebuie să aibă un beneficiu semnificativ pentru cel puţin două ţări ale UE şi trebuie să crească competitivitatea, să sporească securitatea energetică a UE şi să contribuie la durabilitate. Asistenţa financiară acordată în cadrul CEF Energy îşi propune să maximizeze valoarea adăugată a acesteia către decarbonizare.