Proiectul de lege care introducea posibilitatea votului multiplu pe clase de acțiuni în Legea Societăților Comerciale, respins de Senat

Proiectul de lege care introducea posibilitatea votului multiplu pe clase de acțiuni în Legea Societăților Comerciale, a fost respins de Senat, ieri, după ce a avut raport negativ de la Comisia Economică. Acesta a fost trimis spre dezbatere în Camera Deputaților.

Proiectul are aviz negativ de la Guvern si de la Consiliul Economic si Social si favorabil de la Consiliul Legislativ și Consiliul Concurenței.

În decembrie, deputatele USR Monica Berescu şi Oana Ţoiu au anunțat o propunere legislativă prin care se prevede în mod expres posibilitatea emiterii unei clase distincte de acţiuni – acţiuni executive – care să ofere acţionarului mai multe voturi per acţiune. Mai exact, „se acordă o importanţă sporită tipului de acţiuni/părţi sociale deţinute de fondator şi numărului de voturi aferente acestora, ceea ce îi poate oferi fondatorului un control asupra deciziilor de business, chiar dacă deţine un număr mai mic de acţiuni comparativ cu alţi investitori”, arata, atunci, un comunicat de presă al USR.

Modelul aplicat este cel din Statele Unite ale Americii, unde companii precum Google si Facebook au pus deja în aplicare acest concept.

În prezent, Legea societăţilor comerciale reglementează pentru societăţile pe acţiuni din România două feluri de acţiuni: ordinare şi preferenţiale. Conform actului normativ, deţinătorii de acţiuni ordinare au un număr de voturi egal cu acţiunile deţinute, iar deţinătorii acţiunilor preferenţiale beneficiază de nişte drepturi suplimentare, fără a avea însă ataşat şi un drept de vot. Însă, pentru societăţile de tip închis, Legea nr. 31/1990 nu permite şi deţinerea unei clase de acţiuni care să aibă ataşate mai multe drepturi de vot per acţiune.

Proiectul USR dorea să simplifice implementarea unei tranzacţii de venture capital în România, dând mai multă flexibilitate în a emite clase diferite de acţiuni, inclusiv pentru momentul în care se ajunge la runde mai mari (moment în care, până în prezent, s-a recurs la mutarea entităţii care controlează afacerea într-o altă jurisdicţie, ceea ce nu e ideal din perspectiva României ca ţară care vrea să promoveze industria de IT), potrivit sursei menţionate

În România, compania One United Properties, listată la Bursa de Valori București, a avut intenția să treacă la două clase de acțiuni. În cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA) din data de 10 septembrie 2021, cu 97,6% din voturi exprimate în favoare, acționarii au aprobat introducerea unei noi clase de acțiuni, clasa B, care să confere 5 drepturi de vot per acțiune acționarilor fondatori. Ulterior, compania a anunțat că renunță la această intenție, după ce în data de 4 noiembrie, cei doi acționari fondatori Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu au informat Consiliul de Administrație al Companiei că au decis să renunțe la dreptul de a li se atribui acțiunile clasa B. La BVB, Digi Communications NV, compania mamă a RCS&RDS are două clase de acțiuni, dar aceasta este înregistrată în Olanda.