Proteste în Bucureşti – Cel puţin 1.500 de sindicalişti BNS, aşteptaţi în faţa Ministerului Finanţelor, nemulţumiţi de măsurile anunţate de Guvern/ Poliţiştii protestează la Ministerul Muncii, de unde pleacă în marş spre Guvern

Mai multe federaţii sindicale afiliate la Blocul Naţional Sindical vor protesta, joi, în faţa Ministerului Finanţelor, faţă de măsurile anunţate de Guvern, fiind aşteptate cel putin 1.500 de persoane. Un alt protest, al membrilor Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, va avea loc la Ministerul Muncii, de unde participanţii vor pleca în marş spre Guvern. ”Mmulte dintre revendicările noastre sunt de competenţa Guvernului şi vrem să i le aducem la cunoştinţă, personal, şi premierului României”, afirmă sindicaliştii, potrivit news.ro.

”Federaţia PUBLISIND afiliată la Blocul Naţional Sindical declanşează acţiuni de protest contra măsurilor de austeritate care includ tăieri de salarii şi de posturi, disponibilizări, creşterea taxelor, suspendarea unor drepturi, radieri de funcţii, distrugerea deliberată, inexplicabilă a instituţiilor statului şi chiar vulnerabilizarea structurilor de forţă ale României în plin război la graniţe. Prima acţiune organizată de PUBLISIND – Miting la Ministerul Finanţelor joi, 21.09.2023, începând cu ora 11,00. Estimăm minim 1.500 de participanţi la acţiune, care vor protesta contra măsurilor de austeritate abuzive ce vor intra în vigoare pe baza unui proces nedemocratic, lipsit de transparenţă şi care demonstrează evitarea dialogului şi a partenerilor sociali, denumit angajarea răspunderii Guvernului”, anunţă sindicaliştii, într-un comunicat de presă.

Potrivit acestora, alături de PUBLISIND se vor afla joi în stradă şi alte organizaţii sindicale din Blocul Naţional Sindical, ”având în vedere faptul că măsurile de austeritate afectează un spectru larg de domenii şi categorii de salariaţi, nu numai din sistemul public”.

”Pentru anul 2023 legea-cadru privind salarizarea prevede calculul salariilor prin multiplicarea coeficienţilor de ierarhizare cu salariul minim însă guvernele de coaliţie din ultimii ani au blocat sistematic legea pentru ca în 2023 să îşi angajeze răspunderea pe tăieri şi nu pe respectarea şi aplicarea legii”, au mai transmis sindicaliştii.

Aceştia fac o listă cu efectele măsurilor de austeritate:

1. Radierea unor funcţii/posturi din instituţii publice care oricum au deficit de personal cronic
2. Disponibilizări din instituţiile publice dezintegrate prin comasare/desfiinţare
3. Tăierea sporurilor pentru ore suplimentare şi ore lucrate în zilele de repaus şi sărbători legale
4. Tăierea voucherelor de vacanţă
5. Tăieri de sporuri pentru condiţii de muncă, fără ameliorarea condiţiilor
6. Tăieri de cuantumuri la indemnizaţii de hrană/norme de hrană/tichete de masă
7. Amânarea plăţii drepturile salariale restante obţinute prin hotărâri judecătoreşti

Potrivit sindicaliştilor, mitingul va fi urmat de alte acţiuni de protest, fiind vizate mai multe ministere, dar şi sediul Guvernului.

Un alt protest este organizat, tot joi, de poliţiştii din Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC).

”Guvernul şi Parlamentul ne sfidează, în continuare, drepturile economice, sociale şi profesionale, fapt pentru care continuăm protestele! Revendicările noastre sunt cunoscute de către decidenţii politici: le-am transmis oficial, în scris, am avut întâlniri directe şi şedinţe de dialog social, inclusiv la cele mai înalte niveluri, dar soluţiile propuse de noi încă sunt tergiversate, iar rectificarea bugetară, care ar urma – conform promisiunilor guvernanţilor – să ne aducă unele drepturi salariale (neacordate la timp) la nivelul prevăzut în Legea-cadru 153/2017, se tot lasă aşteptată”, au afirmat aceştia.

Acţiunea de protest va începe la ora 11.00, la Ministerul Muncii, iar la ora 12.00 participanţii vor pleca, în marş, către sediul Guvernului.

”Apreciem faptul că ministrul Afacerilor Interne s-a întâlnit cu noi, în cursul protestului de marţea trecută, de la sediul MAI, dovedind transparenţă, bune intenţii şi deschidere spre dialog social, dar multe dintre revendicările noastre sunt de competenţa Guvernului şi vrem să i le aducem la cunoştinţă, personal, şi premierului României”, au susţinut sindicaliştii.

Principalele revendicări ale poliţiştilor se referă la:

– aplicarea, în integralitate, a Legii-cadru a salarizării 153/2017, pentru Familia ocupaţională Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, în ceea ce priveşte calculul sporurilor şi indemnizaţiilor la valorile salariale intrate în vigoare de la 1 iunie a.c.;

– asigurarea protecţiei juridice a poliţistului, prin modificarea legislaţiei, în sensul incriminării mai drastice a faptelor de ultraj (arest preventiv şi închisoare cu executare pentru făptuitori, fără alternative sancţionatorii); măsura în cauză are în vedere faptele de ultraj din ultima vreme, care s-au înmulţit, pe fondul legii permisive şi a măsurilor judiciare tot mai blânde dispuse de către unii magistraţi;

– legiferarea unui nou Statut al poliţistului (actualul datează din 2002) şi adoptarea unui Ghid al carierei în profesie, în concordanţă cu realităţile actuale, pentru a asigura predictibilitate în profesie, accederea corectă în funcţiile de execuţie şi, mai ales, în cele de conducere, stabilitate pe post, obţinerea gradelor profesionale la termene rezonabile şi în condiţii obiective etc. (toate acestea vor avea un efect pozitiv asupra domeniului Ordinii Publice, dat fiind faptul că, în prezent, profesia de poliţist nu mai prezintă interes major din partea tinerilor, care se orientează spre alte zone de activitate; de exemplu, numărul candidaţilor la şcolile de poliţie/poliţie de frontieră a scăzut constant, în ultimii ani, pe fondul degringoladei şi al lipsei de predictibilitate din sistemele de salarizare şi pensionare);

– actualizarea normei de hrană, în raport cu statisticile oficiale ale INS şi cu prevederile legale în domeniu;

– actualizarea sporului pentru suprasolicitare neuropsihică acordat poliţistilor judiciarişti / beneficiarilor din MAI, la nivelul maxim prevăzut de Lg. 153/2017, nu la valorile minime actuale;

– scoaterea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat din măsurile aferente aplicării PNRR, dat fiind faptul că nu face parte din cele şase (6) sisteme de pensii de serviciu enumerate ca atare în acest document – capitolul privind Reforma sistemului de pensii publice, gestionat de CNPP.