Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
Refuzde Dan Pălăngean
Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în luna mai 2025 de 3.154 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Reamintim că indexarea de început de an nu s-a mai făcut, urmare a necesității de ajustare a deficitului bugetar și a creșterii datoriei publice.
Cu toate acestea, prin cumularea anul trecut a efectelor indexării punctului de pensie cu 13,8% și a trecerii la noul sistem de calcul, suma medie a fost cu 22,75% mai mare în termeni nominali decât în urmă cu 12 luni. Puterea ei de cumpărare (pensia reală) a fost cu 16,6% mai mare (circa O ȘESIME) în mai 2025 față de mai 2024, după ajustarea cu nivelul inflației (5,45%).
Suma amintită mai sus privește circa 3,63 milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea și vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului) și reprezintă cam patru cincimi dintre cei care au primit lunar pensii.
Celelalte persoane sunt asimilate calității de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare, iar sumele încasate de acestea diferă ușor, la fel și ritmurile anuale de creștere pe categorii de beneficiari. Astfel, per total, s-a ajuns la o medie a plăților în sistemul asigurărilor sociale de 2.813 lei lunar și la un avans de 22,75% nominal (16,41% real).
Conform datelor CNPP, urmașii (cei care primesc bani în baza contribuției unui fost membru al familiei) au reprezentat 9,3% din numărul total, cei încadrați în clase de invaliditate 8,6% iar cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (majoritatea cu șanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată) au avut o pondere de aproape 2%.
Doar 0,11% dintre pensionari au reușit să se încadreze în cerințele impuse pentru a beneficia de drepturile de asigurări sociale fără penalizări iar categoriile care intră la invaliditate, orfani, văduve de război – I.O.V.R. – (0,008%) și includerea excepțională la ajutor social (0,002%) sunt neglijabile numeric.
Pensiile anticipate parțiale au fost majorate mai puțin decât media pe sistem (+20,56% nominal și +14,33% real). În schimb, puterea de cumpărare a crescut ceva mai mult în cazul urmașilor (+19,76% față de +16,41% per total). Majorarea a fost semnificativ mai redusă, de 16,85% nominal în cazul persoanelor cu dizabilități (+10,81% în termeni reali).
Sumele plătite de stat în cazul ajutorului social au rămas aproape neschimbate (+1 leu) la valoarea de 540 lei (de unde și scăderea de aproape -5% în termeni reali). Pensionarii I.O.V.R. au primit în plus o sumă nominală care nu le-a permis depășirea inflației anuale și au pierdut din puterea de cumpărare (-1,44%).
Calculele efectuate pe baza datelor detaliate prezentate de CNPP arată că pensia medie pentru limită de vârstă pentru femei (care reprezintă 56% din numărul de beneficiari sau 2,04 milioane persoane) a fost în luna mai 2025 de 2.592 lei, adică două treimi din suma medie încasată de bărbați (3.872 lei, media pentru aproape 1,6 milioane persoane).
De reținut, anterior recalculării, proporția menționată anterior era de trei sferturi, ceea ce semnifică o adâncire a disparității de gen a veniturilor la vârsta a treia. Aceasta va complica luarea unor decizii, deoarece ponderea din salariul mediu net pe economie la bărbați a ajuns cu semnificativ mai mare decât în cazul doamnelor retrase din activitate.
În profil teritorial, cele mai mari pensii s-au consemnat în municipiul București (3.549 lei cu o diferență notabilă între sectorul 5, 3.066 lei, față de sectorul 1, 4.083 lei), urmat de județele Hunedoara (3.506 lei), Brașov (3.326 lei), Gorj (3.237 lei), Galați (3.025 lei) și Prahova (3.021 lei).
Ierarhia a suferit modificări importante față de perioada de dinaintea recalculării, ca urmare a punctelor de stabilitate ce au favorizat zonele industrializate din perioada socialistă. La polul opus figurează, în mai 2025, Vrancea (2.265 lei), Giurgiu (2.282 lei) și Vaslui (2.284 lei), același trio ca și înainte de recalculare.
Din datele oferite de CNPP, rezultă o sumă lunară cheltuită de stat pentru plata tuturor tipurilor de pensii de asigurări sociale de 12,8 miliarde lei sau 0,67% din PIB-ul estimat pe 2025 (ceea ce ar conduce la 8% din cele 1.894,2 miliarde lei pe toate cele 12 luni). Suma în cauză este semnificativ mai mare decât în aprilie 2024 (cu circa 2,5 miliarde lei). Reamintim, în prezent se „caută” 30 miliarde lei pentru a îndeplini obiectivul de ajustare bugetară pe 2025.
Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de referinţă la un interval cuprins între…
Ionuţ Aurică a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,…
Valentin Ionescu (foto stânga), Președintele Institutului de Studii Financiare (ISF) și Ieronim Ștefan (dreapta), coordonatorul…
Serviciul Geofizic al Academiei Ruse de Științe a publicat pe canalul său de Telegram foto…
Robert Cosmin Până a fost numit Director General Adjunct al SAI Muntenia Invest, pentru un…
Emiratele Arabe Unite (EAU) vor începe, cu acordul Israelului, construcţia unei conducte importante ce va…
This website uses cookies.
Read More