Puterea de cumpărare a salariului mediu, +4,6% în mai 2023 față de aceeași lună a anului trecut

de Dan Pălăngean

Câștigul salarial mediu brut din luna mai 2023 a fost de 7.229 lei, cu 82 lei (-1,1%) mai mic decât cel din luna precedentă (când s-au acordat prime de sărbători), potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a diminuat cu 21 lei (-0,5%), până la 4.543 lei (916 euro la cursul din iunie 2023, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă, valoare marginal sub cea din luna precedentă).

Pe fondul stabilității leului în raport cu euro, puterea de cumpărare exprimată în euro a salariului mediu s-a diminuat la nivelul de 1.585 euro (prețuri relative calculate de Eurostat pentru România la 57,8% pentru anul 2022). Salariul real s-a redus cu 1,1 puncte procentuale față de luna anterioară, ajungând la 232,7% față de cel stabilit ca reper statistic (din luna octombrie 1990).

În contextul unei inflații anuale reduse la nivelul de +10,64% și al unui avans nominal de 15,7%, creșterea puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a urcat (prin efect de bază) până la 4,6%. Oarecum paradoxal în raport cu percepția publică, avem de a face cu o evoluție anuală pozitivă de 6,3 puncte procentuale, cu mult peste creșterea economică previzionată pentru 2023 (+2,8%).

Din perspectiva echilibrelor macroeconomice, în contextul majorării puterii de cumpărare a salariilor, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 3,2% mai mare față de aceeași lună a anului anterior, în condițiile în care deficitul comercial pe primele cinci luni din 2023 s-a diminuat cu 13,4% față de aceeași perioadă din 2022.

Angajații din sănătate au preluat „lanterna roșie”

Pe primele locuri în ce privește puterea de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut figurează detașat industria alimentară (+22%, după o majorare nominală de 35%) și fabricarea produselor cocserie și prelucrarea țițeiului (+21,6%), urmate de agricultură (+15,7%) și fabricarea autovehiculelor (+11,2%). De reținut, toate segmentele de ocupare sunt pe plus, cu excepția fabricării produselor chimice (-3,4%).

Practic, acolo unde au avut loc cele mai mari scumpiri din ultimii ani, la mâncare și carburanți, însoțiți de sectorul auto, a existat spațiu pentru indexări mai consistente ale veniturilor. Per total, industria prelucrătoare a bifat un avans al puterii de cumpărare aproximativ dublu față de media pe economie (9,4% la 4,6%). De reflectat, însă, la situația din industria chimică, unde este concentrat aproape jumătate din deficitul comercial extern cronic al României și nu s-au acordat facilități, precum în IT, construcții sau agricultură.

Peste nivelul relativ ridicat în ansamblu din industria prelucrătoare (deși, atenție la corelațiile din economie, productivitatea muncii industriale a consemnat o medie de -5,5% în primele patru luni ale anului, cu -7,7% în aprilie) s-au situat serviciile administrative şi activitățile suport (+9,8% creștere salarială în termeni reali) și construcțiile (+9,7%).

Evoluțiile salariale din România pe parcursul ultimelor 12 luni au fost diferite pentru domeniile bugetare. Astfel, învățământul a revenit conjunctural pe plus (+11,9% nominal și +1,1% real, dar în urma

acordării tichetelor de vacanţă aferente anului 2023, în marea majoritate a instituţiilor din învăţământul preuniversitar), administrația publică și apărarea aproape au ținut pasul cu inflația (+10,1% nominal dar -0,5% real), în timp ce sănătatea a ajuns pe ultimul loc (doar +6,2% creștere nominală de venituri, de unde o scădere de -4,1% a puterii de cumpărare).