de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2023 a fost de 7.350 lei, cu 92 lei mai mare (+1,3%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a majorat cu 62 lei (+1,4%), până la 4.593 lei (924 euro la cursul din octombrie 2023, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă, la fel ca în urmă cu două luni).
În contextul unei inflații anuale reduse la nivelul de +8,83% și al unui avans nominal de 14,7%, creșterea puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a urcat la nivelul de 5,4%. Oarecum paradoxal în raport cu percepția publică, avem de a face cu o îmbunătățire în decurs de un an de 7,2 puncte procentuale, foarte departe de creșterea economică previzionată pentru 2023 (+2%).
Pe fondul stablizării cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a rămas imediat sub pragul de 1.600 euro (prețuri relative în România de 57,8%, calculate de Eurostat pentru anul 2022). Salariul real a crescut cu 0,6 puncte procentuale față de luna anterioară, ajungând la 230,9% față de cel stabilit ca reper statistic (din luna octombrie 1990).
În pofida majorării semnificative puterii de cumpărare a salariilor, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu doar 0,7% mai mare față de aceeași lună din 2022 și în scădere cu 0,7% față de august 2023 pe date ajustate sezonier, în condițiile în care deficitul comercial pe primele 9 luni din 2023 s-a diminuat cu 18% față de aceeași perioadă din 2022.
Învățământul, construcțiile și transporturile, în topul evoluției salariale
Pe primul loc în ce privește puterea de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut figurează detașat învățământul (+25,9% avans nominal și +15,7% în termeni reali), urmat de sectorul construcțiilor (+20,7% nominal și +10,9% ca putere de cumpărare) și de segmentul de transport și depozitare (+19,9%, respectiv +10,2%).
Semnificativ peste media la nivel național mai figurează, ca avans al puterii de cumpărare, serviciile administrative şi activitățile suport (+8,7%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+8,6%) și activitatea de cercetare-dezvoltare (+6,9%). Industria prelucrătoare per total a rămas sub rezultatul pe întreaga economie (+4,9% față de +5,3%).
Dintre celelalte domenii bugetare, administrația publică și apărarea s-au menținut peste nivelul inflației anuale, respectiv +12,8% nominal, de unde un avans de 3,7% în termeni reali, în timp ce sănătatea și asistența socială au rămas mai spre coada clasamentului, majorarea nominală de 10,7% fiind echivalentă cu o creștere de +1,7% a puterii de cumpărare.
Industrie în care este localizată o sursă importantă a deficitului cronic din comerțul exterior, fabricarea produselor chimice (-3,4%) apare pe antepenultimul loc în clasamentul evoluției salariale.Mai jos decât aceasta figurează industria extractivă, dar prin efect de bază (-10,2%, după scăderea nominală a veniturilor). În fine, pe ultimul loc figurează, conjunctural, (după ce în septembrie 2022 valoarea medie a salariului pe ramură a atins 16.085 lei) fabricarea produselor cocserie și prelucrarea țițeiului (-28,8% nominal și -34,6% ca putere de cumpărare).
| Știri BVB