de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu net pe 2021 a fost de 3.416 lei (echivalentul a 694 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în creștere cu 199 lei sau +6,2% față de anul precedent. Dacă se face ajustarea cu nivelul prețurilor raportat la cele 27 de state membre ale Uniunii (55,5%), se obține o putere de cumpărare efectivă de 1.250,9 euro dacă toate produsele și servicii ar fi tarifate la media din UE.
Datele prezentate de INS arată și costul salarial aferent pentru a plata acestui salariu, respectiv 5.802 lei (1.179 euro) pe salariat, indicator care a crescut ceva mai mult decât netul încasat efectiv, respectiv cu 7,3%. Astfel, pentru fiecare 100 de lei achitați cu acte în regulă, un angajator a trebuit să aloce 170 de lei drept costuri salariale.
Numărul mediu al salariaților a fost anul trecut de 5.094,3 mii persoane, în creștere cu 62,5 mii persoane (-2,6%) față de 2020. De remarcat că în pandemie, scăderea efectivului angajaților a fost de circa 132 mii de persoane. Ceea ce înseamnă că revenirea din pandemie (+5,9% în 2021 după -3,7% în 2020) s-a făcut cu refacerea doar pe jumătate a reducerii de personal induse de criză.
În ceea ce privește raporturile dintre sumele cu care au fost plătite diferite activități din economia națională, situația este prezentată în tabelul de mai jos. Pe primul loc, cu un nivel aproape dublu faţă de media naţională (198%) se situează sectorul de informaţii şi comunicaţii, urmat de cel de intermedieri financiare şi asigurări (163%) şi de administrația publică (155%, după o creștere de doar 1,3%).
Celelalte sectoare bugetare s-au plasat peste media națională: învățământul cu 105%, dar cu un mic recul nominal (-2 lei față de anul precedent) și sănătatea cu 120% (avans nominal modic, doar 2%). La coada clasamentului, se află sectorul de hoteluri și restaurante (doar 55% din media la nivel național, chiar și după ridicarea restricțiilor introduse pentru combaterea pandemiei) şi categoria „alte servicii” (63%).
Din păcate, industria prelucrătoare a continuat departe de uzanțele europene în materie de recompensare a muncii depuse, cu circa 88% din valoarea pe întreaga economie, ceea ce este semnificativ situația din majoritatea statelelor UE (unde se situează, de regulă peste pragul de 100%). De remarcat, din perspectiva pieței muncii, și poziționarea tuturor sectoarelor bugetare peste referinţa naţională.
De remarcat și faptul că, în profil teritorial, 36 de județe s-au situat sub media pe economie. Cele mai reduse valori ale salariului mediu net au fost consemnate în Teleorman (2.579 lei, -24,5%), Bistrița-Năsăud (2.644 lei, -22,6%), Vrancea (2.648 lei, -22,5%), Covasna (2.677 lei, -21,6%) și Harghita (2.687 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie).
La polul opus, cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au înregistrat în Bucureşti (4.755 lei, cu 39,2% peste media pe economie), urmat de judeţele Cluj (4.046 lei, +18,4%), Timiş (3.845 lei, +12,6%), Ilfov (3.489 lei, +2,1%) și Sibiu (3.442 lei, +0,8%). De remarcat că decalajul între maximul și minimul la nivel național s-a majorat de la +77,5% (București față de Harghita) în 2020 până la 84,4% în 2021 (București față de Teleorman).
| Știri BVB