de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna octombrie 2025 a fost de 9.152 lei, cu 74 lei mai mare (+0,8%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a avansat cu 49 lei (+0,9%), până la 5.492 lei, a doua cea mai mică valoare din ultimele șapte luni. Suma reprezintă 1.080 euro nominal la cursul din noiembrie 2025, când s-au încasat banii pentru activitatea depusă.
În contextul unei inflații anuale reduse marginal la nivelul de +9,76% și al unui avans nominal ușor crescut la 4,3%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) s-a stabilizat la -5%, după minimul consemnat în luna anterioară (-5,3%). Evoluția a avut loc în contextul ameliorării creșterii economice la 9 luni față de mijlocul anului (+0,8%, comparativ cu +0,3%, conform INS).
Pe fondul păstrării relativ stabile a cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la 1.687 euro (prețuri relative în România de 64% din media europeană, calculate de Eurostat), cu 22 euro în plus față de aceeași lună a anului trecut. Cu referința octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real s-a mărit în octombrie cu 1 punct procentual, până la 239%.
Seria de date a INS arată oprirea tendinței sistematice de scădere a puterii de cumpărare a veniturilor salariale, după nivelul excesiv de 8,8% din septembrie 2024 (atins în perioada electorală, ceea ce a contribuit la expandarea deficitului bugetar). Chiar și cu o cerere atenuată, deficitul comercial a rămas considerabil, de circa 3 miliarde euro lunar.
Astfel, puterea de cumpărare a venitului salarial mediu a rămas clar pe minus, unde se va afla o perioadă destul de îndelungată de timp. Oprirea scăderii ei vine în acord cu evoluția productivității muncii industriale, ușor pozitivă ca medie lunară de la începutul anului. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut, față de aceeași lună a anului trecut, cu circa 4% (date ajustate sezonier) în octombrie.
Învățământul, la coada clasamentului
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat fabricarea produselor din tutun (+13% nominal și +2,9% în termeni reali, ajustat cu inflația), urmată de fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (+12,7%, respectiv +2,6%), intermedierile financiare plus asigurări (+12,2%, respectiv +2,2%) și extracția petrolului brut și a gazelor naturale (+10,2%, respectiv +0,4%).
Toate celelalte sectoare de activitate s-au situat pe minus în termeni reali. Valori negative ceva mai reduse ale puterii de cumpărare s-au regăsit în serviciile administrative şi activități suport (-1,2%), comerț (-1,8%), telecomunicații (-2,1%), tranzacții imobiliare (-2,2%) și industria alimentară (-2,9%), cu industria prelucrătoare în ansamblu la pragul de -3%.
Ușor peste media națională pe economie (-5%) au mai fost angajații din distribuţia apei, salubritate, deşeuri (-4,1%), agricultură (-4,2%) și cercetare-dezvoltare (-4,4%). Tehnologia informației (-6,8%) și construcțiile (-7,4%) au consemnat valori relativ reduse, în pofida faptului că au contribuit în mare măsură la păstrarea ritmului pozitiv de creștere economică.
De luat aminte, sectoarele bugetare au rămas în subsolul clasamentului după ce evoluția nominală a fost sub cota zero chiar și în termeni nominali, în administrația publică (-2,2%, de unde -10,9% în termeni reali) și învățământ (-2,6%, respectiv -11,2% în termeni reali, adică ultima poziție la nivel național), cu sănătatea marginal pe plus nominal (+1%, de unde -8% în termeni reali).
Pe penultimul loc, cu o scădere de -11,1% în termeni reali, apare fabricarea substanțelor și produselor chimice (-2,4% nominal, singurul domeniu privat în scădere nominală). Exact domeniul de activitate pe care avem cel mai mare deficit comercial sectorial, ajuns conform datelor oficiale publicate de INS la 11,4 miliarde euro (peste 40% din deficitul total) după primele zece luni ale anului curent.
| Știri BVB