Putin confirmă că vrea toată Ucraina, în timp ce Europa intensifică ajutorul militar; Ucraina se concentrează pe producția de drone – Al Jazeera

Preşedintele Donald Trump nu a promis niciun ajutor Ucrainei la summitul NATO din această săptămână, dar a spus că va „încerca” să îi vândă sisteme de interceptare Patriot. Aliații europeni ai Ucrainei s-au angajat să crească nivelul ajutorului militar acordat Ucrainei în acest an, compensând înghețarea ajutorului din partea Statelor Unite, în timp ce președintele rus Vladimir Putin și-a reafirmat ambiția de a anexa întreaga Ucraină la Federația Rusă, scrie Al Jazeera într-o analiză.

„Europenii și canadienii s-au angajat să acorde Ucrainei, în acest an, 35 de miliarde de dolari în ajutor militar”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea summitului anual al alianței, care a avut loc la Haga, marți și miercuri, 24-25 iunie.

„Anul trecut, suma totală a fost de puțin peste 50 de miliarde de dolari pentru întregul an. Acum, înainte de a ajunge la jumătatea anului, suma a ajuns deja la 35 de miliarde de dolari. Și sunt alții care spun că se apropie deja de 40 de miliarde de dolari”, a adăugat el.

Creșterea ajutorului european a compensat parțial absența oricăror oferte de ajutor militar din partea administrației Trump până în prezent.

În aprilie, președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy s-a oferit să cumpere sistemele de apărare aeriană Patriot de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra de atacurile zilnice cu rachete și drone. Administrația Trump a efectuat prima vânzare de arme către Ucraina în luna următoare, dar numai de piese pentru avioane F-16.

La Haga, săptămâna aceasta, Zelenskyy a declarat că a discutat cu Trump despre sistemele Patriot. La o conferință de presă miercuri, Trump a declarat: „Vom vedea dacă putem pune la dispoziție unele dintre ele”, referindu-se la interceptorii pentru sistemele Patriot existente în Ucraina. „Sunt foarte greu de obținut. Și noi avem nevoie de ele și le furnizăm Israelului”, a spus el.

Rusia a condiționat încetarea focului de oprirea livrărilor de arme către Ucraina de către aliații acesteia, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a repetat această condiție.

Pe 20 iunie, Vladimir Putin a dezvăluit că ambiția sa de a anexa întreaga Ucraina nu a scăzut. „Am spus de multe ori că poporul rus și cel ucrainean sunt, de fapt, un singur popor. În acest sens, toată Ucraina este a noastră”, a declarat el la o conferință de presă organizată cu ocazia deschiderii Forumului Economic de la Sankt Petersburg, vineri, 20 iunie.

„Ştiți că avem o veche parabolă, o veche regulă: oriunde pășește un soldat rus, locul acela este al nostru.”

„Oriunde pășește un soldat rus, el aduce doar moarte, distrugere și devastare”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a doua zi.

Într-o postare pe platforma de mesagerie Telegram din 21 iunie, Zelenskyy a scris că Putin „a vorbit complet deschis”. „Da, el vrea toată Ucraina”, a spus el. „El vorbește și despre Belarus, statele baltice, Moldova, Caucaz, țări precum Kazahstan.”

Planificatorii armatei germane au căzut de acord cu privire la expansionismul lui Putin, considerând Rusia o „amenințare existențială”, într-un nou document strategic elaborat timp de 18 luni, care a fost divulgat săptămâna trecută revistei Der Spiegel.

Moscova își pregătea conducerea militară și industria de apărare „în mod specific pentru a îndeplini cerințele unui conflict la scară largă împotriva NATO până la sfârșitul acestui deceniu”, se arată în document.

„Noi, în Germania, am ignorat prea mult timp avertismentele vecinilor noștri baltici cu privire la Rusia. Am recunoscut această greșeală”, a declarat marți cancelarul german Friedrich Merz, subliniind motivul pentru care a renunțat la refuzul celor doi predecesori ai săi de a cheltui mai mult pentru apărare.

„Nu există cale de întoarcere de la această realizare. Nu putem să ne așteptăm ca lumea din jurul nostru să revină la vremuri mai calme în viitorul apropiat”, a adăugat el.

Germania, împreună cu alți aliați europeni ai NATO, a convenit miercuri să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul intern brut până în 2035.

Acesta a fost un semn al percepției tot mai comune a amenințării din partea Rusiei, dar și o mare victorie pentru Trump, care ceruse acest nivel de cheltuieli la scurt timp după ce a câștigat realegerea ca președinte al SUA anul trecut. Din această sumă, 1,5% este destinată cheltuielilor militare, cum ar fi infrastructura cu dublă utilizare, asistența medicală de urgență, securitatea cibernetică și reziliența civică.

Chiar și Trump, care și-a exprimat anterior admirația pentru Putin, părea să-și fi schimbat părerea despre acesta.

„Îl consider o persoană care, în opinia mea, a fost indusă în eroare”, a declarat el după o clipă de gândire în cadrul conferinței de presă a NATO.
„Sunt foarte surprins, de fapt. Credeam că vom rezolva problema ușor”, referindu-se la conflictul din Ucraina. „Vladimir Putin trebuie să pună capăt acestui război”, a spus el. În primele săptămâni ale administrației sale, Trump părea să creadă că Ucraina era responsabilă de încheierea războiului.

Putin a continuat războiul terestru în timpul săptămânii summitului NATO, lansând aproximativ 200 de atacuri pe zi, potrivit Statului Major al Ucrainei – o medie ridicată.

Ucraina se lupta cu 695.000 de soldați ruși pe teritoriul său, a declarat Zelenskyy sâmbăta trecută, iar alți 52.000 încercau să creeze un nou front în Sumy, în nord-estul Ucrainei.

„Săptămâna aceasta au avansat 200 de metri spre Sumy, iar noi i-am împins înapoi cu 200-400 de metri”, a spus el, o descriere tipică a impasului în care se află trupele rusești de-a lungul frontului de o mie de kilometri.

Terorizarea din aer

Rusia a continuat campania de demoralizare a civililor ucraineni, trimițând drone și rachete în orașele Ucrainei.

Dronele și rachetele rusești au ucis 30 de civili și au rănit 172 în Kiev, pe 19 iunie.
„În această dimineață, m-am aflat la locul unde o rachetă rusă a lovit o casă în Kiev”, a declarat Zelenskyy. „O clădire obișnuită de apartamente. Racheta a străpuns toate etajele până în subsol. Douăzeci și trei de persoane au fost ucise de un singur atac rus.”

„Acest atac nu a avut niciun sens din punct de vedere militar, nu a adus absolut nimic Rusiei din punct de vedere militar”, a spus el.

Peste noapte, Rusia a atacat Odesa, Harkov și suburbiile acestora cu peste 20 de drone de atac. Cel puțin 10 dintre drone au lovit Odesa. O clădire de patru etaje cuprinsă de flăcări s-a prăbușit parțial peste echipele de salvare, rănind trei pompieri.

Un atac cu drone asupra Kievului a ucis cel puțin șapte persoane luni, în această săptămână. „Au fost în total 352 de drone și 16 rachete”, a spus Zelenskyy, inclusiv „rachetele balistice din Coreea de Nord”.

Un atac cu drone rusești asupra regiunii Dnipropetrovsk, marți, a ucis 20 de persoane și a rănit aproape 300, potrivit administrației militare regionale.

Ucraina se concentrează pe producția de drone

Ucraina se concentrează pe producția de arme cu rază lungă de acțiune. Cinci dintre dronele sale au atacat Biroul de Proiectare Instrumentală Shipunov din Tula pe 18 și 20 iunie. Shipunov este un important producător de arme de înaltă precizie pentru forțele armate ruse, a declarat Ucraina, iar atacurile au avariat depozitele și clădirea administrativă a fabricii, determinând oprirea producției.

„Mii de drone au fost lansate către Moscova în ultimele luni”, a dezvăluit săptămâna trecută primarul Moscovei, Serghei Sobianin, adăugând că apărarea aeriană le-a doborât aproape pe toate.

Dar Ucraina îmbunătățește constant proiectele și crește producția.

Luni, Regatul Unit a anunțat că Ucraina va furniza producătorilor săi de drone „seturi de date tehnologice de pe linia frontului ucrainean” pentru a îmbunătăți proiectarea dronelor fabricate în Marea Britanie care vor fi livrate Ucrainei.

„Ucraina este lider mondial în proiectarea și execuția dronelor, tehnologia dronelor evoluând, în medie, la fiecare șase săptămâni”, se arată în anunțul de la Downing Street.

În aceeași zi, Norvegia a declarat că va inversa această relație, pentru a produce drone de suprafață în Ucraina folosind tehnologie norvegiană.

Zelenskyy a declarat că acest program „Build with Ukraine”, în cadrul căruia Ucraina și aliații săi împărtășesc finanțarea, tehnologia și capacitatea de producție, va funcționa în cele din urmă și pentru producția de rachete în Ucraina.

Obiectivul său este ambițios. „Vrem ca 0,25% din PIB-ul unui anumit stat partener să fie alocat industriei noastre de apărare pentru producția internă de anul viitor”, a declarat el.

Printre proiectele Ucrainei se numără o rachetă balistică produsă intern, Sapsan, care poate transporta o încărcătură explozivă de 480 kg pe o distanță de 500 km – suficient pentru a ajunge la jumătatea distanței dintre Ucraina și Moscova.

Întrebat dacă Sapsan ar putea ajunge la Moscova, directorul biroului lui Zelenskyy, Andriy Yermak, a declarat pentru ziarul britanic Times: „Lucrurile merg foarte bine.
Cred că vom putea să ne surprindem inamicii în multe ocazii”.

Probleme cu aderarea 

Ambiția Ucrainei de a adera la NATO și la Uniunea Europeană, părăsind orbita Rusiei, este ceea ce a declanșat acest război, iar Rusia a declarat că renunțarea la ambele cluburi este o condiție pentru pace.

NATO a invitat pentru prima dată Ucraina la summitul său din 2008 de la București. Însă, în februarie, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO nu este un „rezultat realist al unei soluții negociate”, iar oferta „finală” de încetare a focului prezentată de Casa Albă la 17 aprilie includea interzicerea aderării Ucrainei la NATO.

În ciuda acestui fapt, miercuri, Rutte a declarat pentru Reuters: „Întreaga NATO, inclusiv Statele Unite, este pe deplin angajată să mențină Ucraina în luptă”.

La începutul acestei luni, Rutte a declarat într-o discuție la think tank-ul Chatham House din Londra că angajamentul politic față de viitoarea aderare a Ucrainei la NATO rămâne neschimbat, chiar dacă nu a fost menționat în mod explicit în comunicatul final al summitului NATO.

„Calea ireversibilă a Ucrainei către NATO există și presupun că există în continuare după summit”, a spus Rutte.

Dacă acest lucru a dat ucrainenilor o nouă speranță, aceasta a fost probabil spulberată de incapacitatea Uniunii Europene de săptămâna trecută de a deschide noi capitole în negocierile privind aderarea Ucrainei.

Acest lucru s-a întâmplat deoarece Slovacia a decis să îşi impună dreptul de veto la această măsură în cadrul Consiliului European, organul de conducere al UE. Slovacia a blocat, de asemenea, un al 18-lea pachet de sancțiuni pe care UE urma să îl aprobe săptămâna aceasta, deoarece acesta ar fi întrerupt complet importurile de petrol și gaze din Rusia către UE.

Slovacia și Ungaria au susținut că au nevoie de energia rusă deoarece sunt țări fără ieșire la mare. Liderii lor, Robert Fico și Viktor Orban, au fost singurii lideri ai UE care au vizitat Moscova în timpul războiului din Ucraina. Zelenskyy l-a acuzat în mod deschis pe Fico că beneficiază personal de importurile de energie din Rusia.
Într-o săptămână marcată de agitație politică la Bratislava, Slovacia a sugerat că ar putea părăsi NATO.

„În aceste vremuri absurde de înarmare, când companiile de armament îşi freacă mâinile de bucurie… neutralitatea ar fi foarte benefică pentru Slovacia”, a declarat Fico într-o conferință de presă difuzată online pe 17 iunie. El a subliniat că acest lucru ar necesita aprobarea parlamentului.

Trei zile mai târziu, ziarul independent slovac Dennik N a publicat un interviu cu fostul ministru austriac al apărării, Werner Fasslabend, în care acesta a declarat că ieșirea Slovaciei din NATO ar putea declanșa aderarea Austriei la alianță.
„Dacă Slovacia s-ar retrage din NATO, acest lucru ar agrava și situația de securitate a Austriei. Cu siguranță ar declanșa o dezbatere importantă cu privire la apartenența Austriei la NATO și la o eventuală aderare la NATO”, a declarat Fasslabend.