Putin nu are concurenţi reali dacă va candida din nou, susţine Kremlinul după alegerile din weekend

Dacă preşedintele rus Vladimir Putin va decide să candideze la viitoarele alegeri prezidenţiale din 2024, nimeni nu va putea să-i facă concurenţă, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu pentru media rusă de ştiri economice ruse RBC, acordat în contextul alegerile regionale şi locale desfăşurate în weekend în Rusia, potrivit Reuters, scrie Agerpres.

“Preşedintele nu a anunţat încă dacă îşi va depune candidatura”, a remarcat totuşi Peskov, citat de RBC.

“Dar, dacă presupunem că preşedintele şi-ar înainta candidatura, atunci este evident că nimeni nu poate să-i facă o concurenţă reală în stadiul actual în ţara noastră”, susţine purtătorul de cuvânt al Kremlinului, adăugând că că Putin “se bucură de sprijinul absolut al populaţiei”.

Fostul agent KGB domină Rusia, în calitate de preşedinte sau prim-ministru, timp de peste două decenii, mândrindu-se cu faptul că a adus stabilitate în această ţară vastă după haosul care a cuprins-o în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice în 1991.

Cu toate acestea, decizia sa din 24 februarie 2022 de a trimite zeci de mii de soldaţi în Ucraina a declanşat de departe cea mai mare provocare pentru conducerea sa şi a dat startul celei mai grave confruntări cu Occidentul de la criza rachetelor din Cuba din 1962.

Războiul din Ucraina nu a decurs conform planului, iar în iunie Putin s-a confruntat cu o revoltă a grupului de mercenari Wagner al lui Evgheni Prigojin, care şi-a găsit moartea ulterior în urma prăbuşirii avionului în care se afla cu câţiva dintre apropiaţii săi.

Occidentul a aplicat cele mai dure sancţiuni impuse vreodată economiei ruse, care au costat deja Moscova 2,1 trilioane de dolari, forţând-o să-şi accelereze orientarea spre China.

În cadrul vizitei sale la Moscova, preşedintele chinez Xi Jinping i-a spus lui Putin în martie că este convins că ruşii îl vor susţine la alegerile prezidenţiale de anul viitor.

Sondajele de opinie arată că Putin rămâne de departe cel mai popular politician din Rusia, unde majoritatea oamenilor se bazează pe mass-media de stat pentru a se informa. În august, cota sa de popularitate se situa la 80%, mai mare decât înainte de războiul din Ucraina, potrivit Levada Ţentr, instituţie rusă de sondare a opiniei publice independentă, declarată “agent străin” de autorităţile de la Moscova.

Sondajele arată, de asemenea, că aproximativ 70% din populaţie susţine armata rusă în Ucraina, deşi politicienii din opoziţie şi unii diplomaţi occidentali spun că nu se poate avea încredere în astfel de sondaje, notează Reuters.

De altfel, Kremlinul a declarat luni că rezultatul alegerilor regionale şi locale organizate săptămâna trecută în ţară demonstrează “sprijinul absolut” al societăţii ruse pentru preşedintele Vladimir Putin, potrivit EFE.

“Alegerile care s-au încheiat ieri (duminică) şi rezultatele lor au confirmat în modul cel mai elocvent consolidarea absolută a societăţii în jurul conducerii ţării”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în interviul pentru RBC.

Peskov a comentat şi victoria zdrobitoare, potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Moscova, a partidului de guvernământ Rusia Unită în cadrul acestor alegeri considerate drept o farsă de către opoziţia liberală şi Occident.

“Nivelul de sprijin pe care l-au obţinut liderii regionali în funcţie este o dovadă că preşedintele se bucură de acelaşi sprijin”, a adăugat el, subliniind că marea majoritate a guvernatorilor aleşi au primit sprijinul lui Putin.

La Moscova, primarul Serghei Sobianin a câştigat un nou mandat, consolidându-şi poziţia la putere, cu o creştere semnificativă a numărului de alegători în scrutinul din weekend, pe care observatori nu-l consideră nici liber, nici corect, transmite dpa.

Sobianin, de 65 de ani, considerat drept un apropiat al preşedintelui rus, a obţinut 76,39% din voturi, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală, cu aproximativ 6% mai mult decât la votul din 2018, când a obţinut 70,17%.

Experţii au declarat că alegerile nu au fost imparţiale sau lipsite de interferenţe guvernamentale, având în vedere lipsa libertăţii presei, a unor partide viabile sau cu un program politic autentic, precum şi represiunea fără precedent a disidenţilor.

Sobianin a candidat din partea Rusiei Unite, partidul pro-Kremlin, care, de asemenea, a fost declarat câştigător în majoritatea alegerilor regionale şi locale din Federaţia Rusă.

Prezenţa la vot a fost semnificativ mai mare în acest an la alegerile locale din Moscova, de 42,5%, în creştere faţă de 31% în 2018.

Candidatului comuniştilor ruşi, Leonid Ziuganov, un nepot al liderului Partidului Comunist din Rusia, Ghennadi Ziuganov, s-a clasat pe locul al doilea, cu 8,11% din sufragii. Alţi trei candidaţi au obţinut fiecare un scor mai mic.

În pofida opoziţiei şi a protestelor internaţionale, Kremlinul a organizat, de asemenea, alegeri în teritoriile ocupate din Ucraina, calificate de Kievul drept o “farsă”.

Liderul Rusiei Unite, Andrei Turciak, a calificat rezultatele scrutinului drept o “victorie convingătoare pe toate planurile”.

Organizaţia independentă de monitorizare a alegerilor ‘Golos’ a indicat luni dimineaţă că, în cele aproximativ 4.000 de alegeri locale separate, reprezentanţii partidului liberal de opoziţie ‘Iabloko’ au obţinut reprezentare în doar cinci consilii orăşeneşti sau comunale, potrivit dpa.