Autor: Radu Oprea
De ce sunt sceptic cu privire la Acordul Comercial UE – Mercosur.
Pentru că experiența ne învață că România ratează șansele de a fi prezentă pe piețe noi, dar rămâne cu amenințarile economice.
Teoretic acordul comercial cu țările Mercosur poate fi o șansă, iar dacă ne uităm pe puținele date pe care le avem la dispoziție constatăm că exportăm produse cu valoare adăugată, mașini, componente pentru industria auto etc. și importăm materie primă, ștroturi de soia, tutun ș.a.
Datele noastre sunt precare pentru că ne-am lenevit, comerțul extrerior fiind competență exclusivă a Comisiei, conform TFUE.
Datele noastre sunt puține și pentru că în 2022 – 2023 prin înființarea ARICE (Agenția română pentru investiții și comerț exterior) am destructurat Direcția de Comerț Exterior. Ea a funcționat unitar în cadrul diverselor ministere având reprezentarea la OMC (Organizația Mondială a Comerțului), secția de comerț de la Reprezentanța Ro la Bruxelles, centrala de la București și consilierii economici pe diferite spații. Acum această comunicare este ruptă, relația comercială bilaterală fiind la ARICE, iar politicile comerciale la minister. Informația nu circulă, nu ai date să faci analize și studii de impact. Oare cum definim poziția de țară și mandatele de negociere când nu ai analize de risc?
Aprobarea acordului comercial înseamnă că taxele vamale scad pentru peste 92% din liniile tarifare (azi OMC definește peste 18.000 de poziții tarifare) ceea ce înseamnă oportunități pentru ambele părți semnatare.
Ce face România, cum profită de acest acord atâta timp cât nu există diplomație economică pe spațiul Mercosur? Nu există consilieri economici sau reprezentanți ai Camerelor de Comerț și nici misiuni economice nu prea organizăm. Participarea la târguri și expoziții este inexistetă pe acest spațiu, că doar o privim ca pe o cheltuielă și nu ca o investiție.
Spun aceste lucruri pentru că am creat o oportunitate prin faptul că am semnat acordul comercial cu Vietnamul în 30 iunie 2019, în numele Uniunii Europene. Nu am știut să profităm de aceasta, valoarea schimburilor comerciale România – Vietnam nu are o dinamică semnificativă exporturile au rămas aproape înțepenite, iar importurile au crescut, astfel s-a adâncit deficitul comercial. De abia anul acesta am reușit să deschidem piața vietnameză de carne de pasăre pentru producătorii români. Și asta pentru că împreună cu președintele ANSVSA am fost suficienți de încăpățânăți. Dar acestea sunt eforturi individuale și nu o politică economică de stimulare a exporturilor.
De aceea, îmi exprim îngrijorarea cu privire la acordul comercial cu Mercosur, pentru că vom rămâne doar cu amenințările asupra fermierilor și pierderile din sectorul agro-industrial. Cel mai mare pericol nu va veni din schimbul comercial direct, ci din cel indirect determinat de perturbările de prețuri în piața unică europeană. Dar deja exagerez când mă gândesc că cineva în instituțiile responsabile românești s-a gândit la astfel de analize, ale lanțurilor de valoare. Până le vom avea, vom continua cu politicile publice bazate pe mimetism și pe “nasul” sau “flerul” unora. Va continua incertitudinea, iar fermierii și agricultorii vor contina să simtă pericolul pentru activitatea lor.
Ce e de făcut? Să cerem garanții suplimentare pentru fermieri și să dezvoltăm diplomația economică. Numai așa vom putea simți și beneficiile comerțului liber bazat pe reguli, altfel vom simți doar pierderile.
| Știri BVB