„Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) derulează proiectul Viitorul Energiei, prin care își propune să prezinte ce ar însemna viitorul în industria de oil&gas.”, a declarat Raluca Covrig, Director de Afaceri Publice și Comunicare FPPG, la Forumul Energiei 2024, organizat de Financial Intelligence.
„Suntem conștienți cu toții că trebuie să ținem pasul cu inovarea, cu solicitările și tot ce avem pe masă, inclusiv regulamente pe care urmează să le implementăm. Ne-am gândit că nu avem cum să rămânem doar la tehnologiile consacrate. Ele sunt, în continuare, folosite, dar trebuie să ne uităm mai departe. Așa a apărut Viitorul Energiei. Am identificat 10 piloni, zece posibilități pentru ca România să aibă parte de securitate energetică și să aibă un mix energetic, așa cum ne dorim cu toții.”, a declarat Raluca Covrig în cadrul evenimentului.
Directorul de Afaceri Publice și Comunicare al FPPG a prezentat câteva dintre tehnologiile ce vor susține decarbonarea economiei românești și vor conduce la creșterea producției de energie curată, fără emisii de carbon: „Discutăm despre energia geotermală, nu ne referim doar la energia geotermală clasică, unde avem de-a face cu apa caldă, ne gândim chiar și la o tehnologie mai nouă, care se numește „cu buclă închisă” (close loop system). Practic, acolo nu ai nevoie de apă, trebuie doar să forezi până la o adâncime de maxim 7000 m să ajungi la o căldură foarte mare a rocii magmatice. Similar unui radiator, se încălzește fluidul din circuit și se generează energie electrică.
Pe lângă energia geotermală, avem carbon capture and storage, dar și utilisation (captarea, stocarea și utilizarea carbonului). A fost aprobat, la nivel european, Net Zero Industry Act, unde avem niște ținte ambițioase, dar cu siguranță vom face tot posibilul pentru a le atinge. România are datoria de a crea o capacitate de injecție a dioxidului de carbon de 9 milioane de tone pe an, din totalul de 50 de milioane la nivelul Uniunii Europene. Motivul pentru care avem o țintă atât de mare este că sunt luate în calcul volumele de producție de hidrocarburi, iar România este pe locul al doilea, după Olanda. Deci avem și CCS-ul pe listă.
Hidrogenul – am identificat și acest pilon în Viitorul Energiei. Discutăm despre biocombustibil, despre fotovoltaic, despre energia eoliană, atât onshore cât și offshore, ne bucurăm să vedem că și acolo există o lege, dar suntem un pic mai avansați, partea de hidro, să nu uităm că este foarte importantă în mixul energetic românesc, nuclear, SMR-uri, a fost un subiect fierbinte în ultima perioadă și cu siguranță va fi și în continuare și să nu uităm de gazele naturale.”
Viitorul Energiei facilitează dialogul necesar pentru dezvoltarea acestor tehnologii: „Am început crearea unor evenimente cu uși închise, la care am adus la aceeași masă autorități, think-tank-uri, Academia, industrii și am discutat despre aceste tehnologii.
Am identificat câteva soluții și unele chiar au fost puse în implementare. În cadrul evenimentului despre CCS, am identificat că nu există legislație secundară, primară, nu există reglementare pe partea de transport de dioxid de carbon. Am primit o veste extraordinară: OUG 64 este în consultare publică și se fac pași înceți, dar foarte siguri, în dezvoltarea acestor proiecte de noi tehnologii.
În urma evenimentelor, scoatem documente de politici, care pot fi consultate atât de autorități, cât și de publicul larg. Este foarte important că aceste tehnologii noi să fie înțelese de toată lumea pentru a nu exista reticențe în momentul în care ar fi necesară implementarea unui proiect într-o comunitate. Din contră, aceste tehnologii noi vin în sprijinul comunității și aceste documente de politici sunt disponibile.”
FPPG a lansat și platforma viitorulenergiei.ro, cu informații despre fiecare dintre cei 10 piloni, inclusiv documentele de politici.
Raluca Covrig a menționat trei lucruri pe care FPPG încearcă să le rezolve prin acest proiect: „Dorim să existe un cadru legislativ updatat, să putem implementa aceste tehnologii, dorim să explicăm că nu există un acces atât de facil la bani în anumite situații, deci ar fi nevoie de finanțare pe unele proiecte și, bineînțeles, este foarte important ca publicul larg și lumea în general să cunoască aceste tehnologii și să nu ne fie frică de ele.”
| Știri BVB