“Săptămâna trecută, Statele Unite au făcut progrese imense către un acord de pace, făcând să vină la masa negocierilor atât Ucraina, cât şi Rusia. Există unele detalii sensibile, dar nu insurmontabile, care trebuie soluţionate şi vor necesita discuţii suplimentare între Ucraina, Rusia şi SUA”, a scris pe reţeaua de socializare X purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
În acest timp, un oficial ucrainean a declarat că Ucraina sprijină în esenţă cadrul planului de pace cu Rusia propus de preşedintele american Donald Trump, în urma discuţiilor americano-ucrainene desfăşurate duminică la Geneva, dar unele dintre cele mai sensibile chestiuni ale acestui plan rămân să fie discutate între Trump şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
La rândul său, secretarul Consiliului de Apărare şi Securitate Naţională al Ucrainei, fostul ministru al apărării Rustem Umerov, a anunţat că SUA şi Ucraina au ajuns la un acord asupra punctelor cele mai importante din planul de pace cu Rusia propus de Trump, iar acesta din urmă se va întâlni până la sfârşitul acestei luni cu Zelenski, care va efectua o vizită în SUA pentru a încheia înţelegerea cu liderul de la Casa Albă.
În paralel cu discuţiile cu Ucraina, o delegaţie americană condusă de secretarul armatei, Dan Driscoll, desfăşoară la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) discuţii cu o delegaţie rusă asupra planului de pace propus. Aceste “discuţii decurg bine şi rămânem optimişti”, a declarat un purtător de cuvânt militar american.
Statele Unite au propus un plan în 28 de puncte menit să pună capăt războiului ruso-ucrainean, plan ce cuprinde unele dintre condiţiile deja puse de Rusia pentru încheierea războiului şi pe care Ucraina şi aliaţii săi europeni încearcă să-l modifice semnificativ, formulând un plan revizuit. Preşedintele rus Vladimir Putin a descris versiunea iniţială a planului în 28 de puncte drept “o bază pentru un acord de pace final” şi a avertizat că va refuza orice revizuire majoră a documentului în favoarea Ucrainei.
Potrivit consilierului pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Uşakov, în documentul iniţial “nu toate, dar multe dintre dispoziţiile planului par să fie destul de acceptabile” pentru Rusia, în timp ce altele au nevoie de discuţii mai detaliate, el catalogând drept “total neconstructiv” planul revizuit avansat de Ucraina şi de aliaţii ei europeni.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat marţi susţinătorii europeni ai Ucrainei că urmăresc să submineze eforturile diplomatice ale preşedintelui Trump prin presiunile, făcute inclusiv prin declaraţiile date presei, de a modifica radical planul propus de acesta.
Versiunea iniţială a planului propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Doneţk şi Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind ruseşti, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson şi Zaporojie din sud şi sud-est ar fi împărţite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi îngheţată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk şi în cea nord-estică Harkov.
Dar Ucraina şi aliaţii săi europeni refuză cedarea către Rusia a unor teritorii pe care aceasta nu le controlează şi cer ca orice negociere să pornească de la actuala situaţie a liniei frontului.
De asemenea, în versiunea iniţială a planului american, Ucrainei i se solicită să-şi limiteze forţele armate, reducându-şi efectivele la cel mult 600.000 de soldaţi, să renunţe la toate armele cu rază lungă de acţiune, precum şi la aspiraţia de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să şi-l înscrie în Constituţie, în timp ce aliaţii europeni ai Kievului cer plafonarea efectivelor forţelor armate ucrainene la 800.000 de soldaţi şi să nu fie înscrisă în Constituţia Ucrainei neaderarea la NATO, ci doar să fie menţionat în acord lipsa consensului asupra acestei aderări în rândul statelor membre.
Tot conform planului american, Ucraina ar putea primi garanţii de securitate occidentale prin care un atac asupra ei să fie considerat drept un atac asupra “comunităţii transatlantice”, dar fără prezenţa de trupe străine pe teritoriul său, doar cu staţionarea unor avioane de luptă europene în Polonia vecină. În schimb, aliaţii europeni ai Ucrainei – care au cerut insistent desfăşurarea unui contingent de trupe în Ucraina, mai ales Franţa şi Regatul Unit, deşi Rusia a precizat că o asemenea desfăşurare este pentru ea inacceptabilă – solicită includerea în acord a unor posibile desfăşurări de trupe prin rotaţie sau de forţe de sprijin în Ucraina în cadrul aşa-numitei “Coaliţii de Voinţă”, forţe care să nu fie sub comandă NATO, dar avioanele desfăşurate în Polonia să fie plasate sub comanda Alianţei.
Planul american conţine şi o serie de clauze de natură economică. Astfel, o sută de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident ar urma să fie direcţionate către reconstrucţia Ucrainei, dar aliaţii europeni ai Kievului vor trebui să contribuie în acest demers cu încă o sută de miliarde de euro, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie, o abordare inacceptabilă pentru europeni, care cer ca Rusia să plătească Ucrainei toate daunele provocate de război şi activele sale îngheţate în Occident să rămână blocate până la plata integrală a unor asemenea compensaţii.
| Știri BVB