Fondurile europene care au intrat în țară au contribuit la o creștere economică fără precedent, de aproape trei ori mai mare decât în momentul aderării, și la îmbunătățirea nivelului de trai, a spus Ramona Chiriac – șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, în cadrul unui interviu acordat, în exclusivitate Financial Intelligence
Din 2007, România a beneficiat de 62 miliarde de Euro, sumă netă.
Ramona Chiriac ne-a vorbit, în cadrul interviului, despre contextul de „permacriză” în care trăim, despre educație, egalitatea de gen și influența inteligenței artificiale.
***
Am trecut prin pandemie, prin război, prin criză energetică. Cum apreciați situația economică a României?
Ramona Chiriac: Ultimii ani au fost dificili pentru noi toți în Uniunea Europeană și nu numai. Trăim într-un context de „permacriză”: am trecut printr-o pandemie, avem un război la frontierele României, o criză energetică și o criză a costurilor nivelului de trai.
Europa a primit pe teritoriul său cel mai mare număr de persoane strămutate, de la cel de-al Doilea Război Mondial, ajutând Ucraina să lupte pentru libertate și pentru apărarea valorilor democratice pe care în Uniunea Europeană le considerăm parte din ADN-ul nostru.
Am răspuns acestor crize, cu solidaritate și abilitatea de a transforma aceste provocări în oportunități păstrând direcția asumată în cadrul Pactului Verde European, continuând să promovăm inovația, competitivitatea economică, digitalizarea și echitatea socială. Dar cel mai important lucru este că am răspuns acestor crize împreună. Am răspuns războiului autocrației contra democrației cu unitate și solidaritate, am răspuns crizei energetice ajutând statele membre să direcționeze fonduri spre cetățeni și industrie, promovând energia regenerabilă.
După pandemie, statele membre ale Uniunii Europene s-au confruntat și continuă să se confrunte cu efecte economice imediate, cum ar fi criza de materii prime, criza energetică și o creștere a ratei inflației. Pentru a face față acestor provocări, fiecare stat membru se află acum în situația de a implementa reforme structurale pe termen lung.
Venind în sprijinul acestor eforturi din imperativul de a susține redresarea economică a Europei precum și creșterea rezilienței economiei la șocuri externe, Uniunea Europeană a creat un instrument financiar unic pentru proiectul european, numit Generația Următoare UE/ NextGenerationEU.
NextGenerationEU este o șansă pentru economiile europene de a ieși din criză prin investiții și reforme. În valoare de 800 de miliarde de Euro, instrumentul sprijină redresarea economică în urma pandemiei și construiește un viitor mai verde și mai digital, salvgardând competitivitatea economiei europene.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), parte din NextGenerationEU, cuprinde investiții și reforme structurale finanțate cu 28.5 de miliarde de Euro, disponibile până în 2026. Din această sumă, România a încasat deja suma de 9.34 miliarde de Euro, corespunzătoare pre-finanțării, primelor două cereri de plată și pre-finanțării legate de componenta REPowerEU.
În total, România va implementa 111 investiții și 66 reforme, care trebuie finalizate până în 2026. PNRR este o oportunitate istorică pentru dezvoltarea României în toate sectoarele, într-un ritm accelerat, bazat pe performanță.
Care este șansa dezvoltării României?
Ramona Chiriac: Șansa dezvoltării României este apartenența la marea familie europeană. Dacă privim în urmă, vedem că România din 2024 este foarte diferită de România anului 2007. România este integrată și bine ancorată în dinamica europeană. Viața noastră colectivă ca națiune, dar și viața noastră personală de cetățeni, s-a schimbat în bine. Uniunea a livrat ce a promis: prosperitate, libertate, pace și stabilitate.
Fondurile europene care au intrat în țară au contribuit la o creștere economică de aproape trei ori mai mare decât în momentul aderării și la îmbunătățirea nivelului de trai. Din 2007, România a beneficiat de 62 miliarde de Euro, sumă netă. Altfel spus, pentru fiecare 1 euro dat spre UE, Romania și cetățenii ei au primit 3 înapoi. Beneficiile aderării nu sunt însă strict pecuniare.
La fel de importante pentru viața fiecăruia dintre noi sunt libertățile de care ne bucurăm în cadrul proiectului european. Printre acestea se numără deschiderea granițelor, libertatea de a locui, de a lucra, de a studia în oricare stat membru, de a accesa drepturile de pensie din statele membre în care am lucrat, de a accesa – în anumite condiții – asistența medicală publică în aceleași condiții ca persoanele asigurate din țara respectivă. Vorbitul la telefon fără grija taxelor suplimentare pentru roaming, accesarea abonamentelor online de oriunde din Europa sau folosirea unui singur încărcător sunt câteva exemple care ne fac viața mai ușoară și pe care le datorăm reglementărilor europene.
Uniunea Europeană a contribuit nemijlocit și la creșterea calității vieții românilor: investiții în infrastructură în cel mai larg sens: canalizare, echipamente sanitare, asigurarea standardelor de calitate ale produselor, protecția mediului și a biodiversității, accesul la educație și experiența modului de viață european, facilitate prin Erasmus, cel mai renumit program al UE pentru studii și stagii „departe de casă”.
Făcând parte din piața internă, România are acces neîngrădit la piața și capitalul european. Aceasta creează locuri de muncă și plus-valoare în România.
Și cum dezvoltarea este strâns legată de siguranță, înțelegem în actualul context geopolitic dificil, mai bine ca oricând, că Uniunea Europeană este un spațiu sigur pentru aproape 450 de milioane de cetățeni, oferind pace și stabilitate. În momente de criză, România a beneficiat de solidaritatea europeană, prin Mecanismul de Protecție Civilă, și s-a dovedit la rândul ei un partener de încredere atunci când partenerii europeni au avut nevoie de România.
Este „România educată”? Cum apreciați nivelul de educație din România?
Ramona Chiriac: În primul rând aș dori să clarific competența UE în materie de educație. În conformitate cu principiul subsidiarității, responsabilitatea principală pentru politicile de educație și de formare profesională revine statelor membre, Uniunea Europeană având un rol de sprijin. Politica UE în materie de educație este concepută pentru a sprijini sistemele naționale de educație și pentru a aborda provocările comune.
În această direcție, vreau să amintesc despre Spațiul european al educației, o inițiativă lansată de Uniunea Europeană pentru a consolida și îmbunătăți sistemele de educație din Europa. Spațiul european al educației ajută statele membre ale Uniunii Europene să colaboreze pentru a construi sisteme de educație și formare mai reziliențe și mai favorabile incluziunii. Educația este esențială pentru vitalitatea societății și a economiei europene. Educația pe tot parcursul vieții, prin accesul la programe de educație, formare și învățare favorabile incluziunii și de calitate este un drept al tuturor cetățenilor, consacrat de Pilonul european al drepturilor sociale.
Ideea creării unui Spațiu european al educației a fost aprobată pentru prima dată de liderii europeni la Summit-ul social din 2017. După cum ne-a arătat pandemia, este esențial să eliminăm barierele structurale din calea învățării și a dezvoltării competențelor pentru ca perspectivele de angajare ale cetățenilor și participarea lor în societate să nu fie afectate.
Rezultatele ultimului test PISA au pus o oglindă în fața situației din România. În același timp, România este o țară angajată pe drumul reformelor și al investițiilor pentru a creștere calitatea în educație și pentru a rezolva problemele legate de accesul echitabil la educație, ambele procese necesitând timp, consecvență și un ferm angajament politic. Comisia Europeană este un partener solid care sprijină eforturile României mai ales în privința consolidării competențelor și a învățării digitale, asigurării accesului egal la educație, inclusiv la educația și formarea vocațională și la învățământul superior. Educația este cheia viitorului Uniunii Europene, iar toate politicile noastre funcționează în sprijinul noii generații, al tinerilor.
Educația tinerilor este constant sprijinită de programe, inițiative și în special resurse puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Spre exemplu, peste 44.000 de studenți din România au beneficiat de mobilități de studiu „departe de casă”, prin programul Erasmus+. Aș vrea să amintesc și Corpul european de solidaritate, gândit pentru tinerii care vor să se dedice unor cauze sociale, sau programul Orizont Europa care oferă finanțări pentru proiectele tinerilor cercetători.
Chiar răspunsul nostru la criza economică – NextGenerationEU – face referire la „generația următoare a UE”, adică principalul beneficiar al celor peste 700 de miliarde de euro care finanțează Planurile de Redresare și Reziliență ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.
Educația este unul dintre pilonii principali din PNRR-ul României. Pilonul Următoarea generație este al doilea cel mai finanțat pilon din PNRR, punând bazele pentru reforme structurale și investiții în sectorul educației, care beneficiază de alocări de aproximativ 3,5 miliarde de Euro, adică o pondere de peste 10% în PNRR. Deși PNRR facilitează investiții și reforme la scară largă în România, este probabil necesar ca acestea să fie completate de măsuri suplimentare, având în vedere multitudinea provocărilor din acest domeniu, după cum arată și indicatorii educaționali monitorizați ca parte a Cadrului strategic privind Spațiul european al educației.
Care sunt provocările cu care se confruntă mediul de afaceri? Care sunt măsurile luate la nivel european pentru susținerea mediului de afaceri?
Ramona Chiriac: Uniunea Europeană a fost și va fi mereu alături de mediul de afaceri, atât în vremuri bune, dar și în perioade mai dificile, prin fondurile europene, prin crearea și menținerea unui climat favorabil dezvoltării economiei și a mediului de afaceri și prin asigurarea standardelor privind statul de drept.
În discursul privind Starea Uniunii din septembrie 2023, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, evidenția trei provocări majore pentru mediul de afaceri și pentru economia europeană.
O primă provocare este legată de piața europeană a forței de muncă, cu un deficit de forță de muncă și de personal calificat ajuns la un nivel record. Printre răspunsuri se numără un acces mai bun la piața muncii pentru tineri și femei, migrația forței de muncă calificată, măsuri de adaptare la evoluțiile tehnologiei, dar și o intensificare a dialogului social.
Presiunile inflaționiste reprezintă a doua provocare majoră și știm cu toții că un factor determinant a fost criza energetică, al cărui moment critic a fost trecut prin acțiunea comună europeană care a dus la stabilizarea piețelor și la scăderea considerabilă a acestora față de perioada de vârf. Investițiile în surse de energie regenerabilă, dar și o abordare comună europeană în domeniul materiilor prime critice sau a hidrogenului vor contribui la eforturile de reducere a inflației pe viitor.
A treia mare provocare pentru mediul de afaceri se referă la capacitatea necesară pentru a face față unor demersuri administrative și birocratice complexe. Acest lucru se resimte mai ales în cazul IMM-urilor. Printre măsurile imediate anunțate se numără desemnarea, din 31 ianuarie 2024 a unui reprezentant al UE pentru IMM-uri, direct subordonat Președintei Comisiei Europene, Markus Pieper, dar și o propunere legislativă care vizează reducerea cu 25% a obligațiilor de raportare a companiilor la nivel european.
IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a Uniunii Europene. Peste 50% din PIB-ul Uniunii Europene provine din activitate IMM-urilor. IMM-urile oferă soluții inovatoare la provocări precum schimbările climatice, utilizarea eficientă a resurselor și coeziunea socială, contribuind la răspândirea acestor inovații în toate regiunile Europei. Ele sunt așadar esențiale pentru dubla tranziție a UE către o economie sustenabilă și digitală. Acestea sunt esențiale pentru competitivitatea și prosperitatea Europei, pentru ecosistemele industriale, pentru suveranitatea economică și tehnologică și pentru reziliența la șocuri externe. Uniunea Europeană recunoaște importanța IMM-urilor și va continua să asigure sprijin și un cadru de dezvoltare pentru acestea.
Care este situația în România privind egalitatea de gen în mediul de afaceri?
Ramona Chiriac: Societatea în care trăim este declinată încă la masculin, construită în jurul bărbaților ca normă și nici o țară din lume nu a atins încă nivelul parității între femei și bărbați în toate domeniile. Normele sociale, aceste reguli nescrise ale credințelor, atitudinilor și comportamentelor care stabilesc ce este acceptabil reprezintă baza pe care construim societăți, sisteme predictibile, în care fiecare are rolul său social clar stabilit.
Subreprezentarea femeilor în luarea deciziilor politice și economice rămâne o provocare în România și nu numai. Vorbim de un ecart de peste un secol pentru recuperarea diferențelor de gen. Conform unei analize a World Economic Forum din 2023 ar fi necesari 131 de ani la acest moment pentru recuperarea decalajului dintre femei si bărbați. În 2023, România se clasa pe ultimul loc în ceea ce privește Indicele Egalității de Gen în Uniunea Europeană, cu un scor de 56.1 din 100, fiind cu 14.1 puncte sub media UE. Pentru stabilirea unui rol echitabil si reprezentativ al femeilor în societate avem nevoie de o abordare sistemică și de implicarea fiecăruia dintre noi.
Un instrument important pentru atingerea obiectivelor politicii de egalitate ale Comisiei este mainstreamingul, adică integrarea egalității. Acesta completează implementarea unor măsuri specifice, cum ar fi legislația, politicile, proiectele sau activitățile de comunicare privind egalitatea. Scopul său este de a se asigura că toate politicile, legislația și programele de finanțare ale UE promovează egalitatea între femei și bărbați și combate discriminarea pe orice motive. Integrarea egalității înseamnă integrarea unei perspective a egalității în fiecare etapă a acțiunii UE – pregătirea, proiectarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor, măsurilor de reglementare și a programelor de finanțare.
Uniunea Europeană desfășoară activități de pionierat în ceea ce privește egalitatea de gen. Au fost finalizate dosare despre care mulți considerau că au fost blocate pentru totdeauna, cum ar fi Directiva privind femeile în consiliile de administrație sau aderarea istorică a UE la Convenția de la Istanbul.
Pentru că am menționat Directiva privind femeile în consiliile de administrație, voi prezenta câteva cifre. O statistică a Institutului European pentru Egalitate de Gen publicată în 2023 arată că în cele mai importante companii din UE listate la bursă 34% dintre membri ne-executivi ai consiliilor de administrație sunt femei și doar 9,3% dintre președinții consiliilor de administrație. În România, conform Consiliului Național al IMM-urilor, 4 din 10 antreprenori sunt femei, iar la nivelul întregii economii peste o treime dintre manageri sunt femei.
PNRR are în vedere creșterea echilibrului de gen în sectoarele în care bărbații au o pondere foarte mare în populația ocupată, cum ar fi cel al energiei, al economiei verzi și digitale, al agriculturii, construcțiilor sau transporturilor. PNRR include și investiții care creează condiții pentru o mai mare autonomie a femeilor, de exemplu prin acordarea de facilități pentru revenirea la locul de muncă după sarcină.
Uniunea Europeană nu se mulțumește să constate o stare de fapt, ci acționează către îndeplinirea obiectivului de a avea o veritabilă Uniune a egalității. Strategia privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025 își propune ca Europa să se apropie de dezideratul de a deveni un continent în care femeile sunt egale cu bărbații, pentru că aceasta este societatea în care dorim să trăim.
Știu că viața de antreprenor nu este una ușoară. E nevoie de mult curaj pentru a porni pe această cale, de responsabilitate și de leadership. Și știu că viața de antreprenoare poate fi și mai dificilă, într-o lume cu stereotipuri și inegalități de gen. Dar vreau să văd jumătatea plină a paharului și să remarc că au fost făcute numeroase progrese pentru ca stereotipurile și inegalitățile să fie eliminate. Uniunea Europeană este pe deplin angajată în realizarea unei veritabile Uniuni a egalității, în care egalitatea de gen este una esențială.
Dacă acum câteva decenii antreprenoriatul era o lume în care puține femei își aveau locul, astăzi aproximativ o treime din companii sunt deținute de antreprenoare, atât la nivel global, cât și în Europa.
Dacă acum câteva decenii se punea problema dacă femeile au un loc în lumea antreprenoriatului, astăzi discutăm despre cum pot femeile antreprenoare să reușească, despre cum pot fi femeile atrase și motivate să devină antreprenoare. Instituția pe care o conduc, Reprezentanța Comisiei Europene din România, promovează egalitatea de șanse printr-o colaborare strânsă cu toate comunitățile de interes din țară – de la autorități la organizații patronale și sindicale la organizații non-guvernamentale, academice sau media – pentru a informa publicul și pentru a crește gradul de conștientizare asupra importanței acestei teme.
Este Inteligența Artificială o oportunitate sau o problemă pentru lumea în care trăim?
Ramona Chiriac: Inteligența artificială (IA) ne influențează viața de zi cu zi. Este foarte important însă modul în care ne folosim de ea. Inteligența artificială poate aduce beneficii semnificative societății și economiilor noastre, dar asta doar dacă o folosim într-un mod înțelept și dacă explorăm aplicabilitatea acesteia la scară cât mai largă. Nereglementată, inteligența artificială poate constitui un risc sistemic. Pentru a putea garanta siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor și întreprinderilor în acest domeniu, am propus Regulamentul privind inteligența artificială pe care Parlamentul European și Consiliul UE l-au agreat politic după negocieri în luna decembrie 2023. Este primul cadru juridic de acest fel din lume, iar Uniunea este în acest fel o deschizătoare de drum.
Regulamentul va fi aplicabil după doi ani de la intrarea în vigoare. Dar asta nu înseamnă că nu va produce efecte mai repede. Pentru a acoperi perioada de tranziție, Comisia lucrează la un Pact privind IA care va reuni dezvoltatori din Europa și din lume care se angajează să implementeze voluntar obligațiile prevăzute de Regulament înainte de împlinirea termenelor legale. Angajamentele vor fi colectate și publicate de Comisie pentru a oferi vizibilitate, a spori credibilitatea și a consolida încrederea în tehnologiile dezvoltate de companiile semnatare ale Pactului.
Normele Regulamentului IA se vor aplica direct și în același mod în toate statele membre. Regulamentul introduce o abordare a tehnologiilor IA bazată pe evaluarea riscurilor: vorbim de sisteme cu risc limitat, categorie în care se încadrează majoritatea sistemelor IA, de risc ridicat și risc inacceptabil. Vor fi interzise, spre exemplu, sistemele de IA considerate a fi o amenințare la adresa drepturilor fundamentale. Printre acestea se numără sistemele sau aplicațiile IA care manipulează comportamentul uman pentru a împiedica utilizatorii să-și exercite liberul arbitru, sistemele care permit guvernelor să atribuie punctaje sociale (social scoring) și anumite aplicații în contextul activităților polițienești bazate pe analiza predictivă.
Companiile care nu respectă normele riscă amenzi severe, cu penalități care pot varia între 35 de milioane de Euro sau 7 % din cifra de afaceri anuală globală pentru încălcări legate de utilizarea aplicațiilor de IA interzise, până 15 milioane de Euro sau 3 % pentru încălcări ale altor obligații și 7,5 milioane de Euro sau 1,5 % pentru furnizarea de informații incorecte.
Reprezentanța Comisiei Europene în România a lansat o platformă pentru combaterea dezinformării. Care sunt rezultatele de până acum? Aveți în vedere și combaterea fraudelor online prin utilizarea deepfake?
Ramona Chiriac: La nivelul Uniunii Europene avem atât cadrul de reglementare, cât și instituții menite să combată fraudele online, inclusiv cele care utilizează tehnologia disruptivă deepfake.
În ceea ce privește cadrul legal, Comisia Europeană a aprobat în 2022 Codul consolidat de bune practici privind dezinformarea, un instrument cheie pentru creșterea transparenței și responsabilității platformelor online. Principiile enunțate în Codul consolidat sunt susținute de Legea Serviciilor Digitale (DSA) care își propune să facă mediul online mai sigur, mai echitabil și mai transparent. DSA responsabilizează marile rețele sociale pentru conținutul găzduit și prevede amenzi severe pentru încălcarea regulilor. DSA include reguli specifice pentru platformele online foarte mari și motoarele de căutare. Acestea trebuie să identifice, să analizeze și să evalueze riscurile sistemice legate de serviciile lor, în special riscurile legate de diseminarea conținutul ilegal, de drepturile fundamentale, procesele electorale, violența de gen, sănătatea publică și protecția minorilor.
Din 17 februarie 2024, Legea Serviciilor Digitale se aplică tuturor intermediarilor și platformelor online din UE, de exemplu, piețe online, rețele sociale, platformele de partajare a conținutului, magazine de aplicații și platforme online de călătorii și cazare.
Prin aplicarea DSA, cetățenii europeni sunt mai bine protejați împotriva bunurilor, serviciilor și a conținutului ilegale, fiindu-le garantate drepturile pe platformele online. Toate platformele online cu utilizatori în UE, cu excepția întreprinderilor mici și micro, trebuie să implementeze măsuri pentru a combate conținutul, bunurile și serviciile ilegale. Platformele online trebuie să le ofere utilizatorilor mijloacele necesare pentru semnalarea conținutului ilegal, inclusiv a bunurilor și serviciilor ilegale. Platformele online vor trebui să coopereze cu „notificatorii de încredere”, entități specializate ale căror notificări vor trebui să beneficieze de prioritate din partea platformelor.
În ceea ce privește cadrul instituțional, Uniunea Europeană are instituții abilitate pentru aplicarea legii, inclusiv în ceea ce privește combaterea fraudelor online și a tehnologiei disruptive de tip deepfake. Europol, Oficiului European de Poliție, este agenția UE care răspunde de aplicarea legii. Misiunea sa este să crească nivelul de siguranță în Europa, acordând asistență autorităților competente din statele membre. În 2022, Europol a publicat un raport despre provocările deepfake și despre prevenirea fraudelor care folosesc această tehnologie. OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă, investighează cazurile de fraudare a bugetului UE şi elaborează politica antifraudă în numele Comisiei Europene.
De asemenea Reprezentanța Comisiei Europene în România are un rol important în comunicarea clară și corectă cu cetățenii, instituțiile naționale și cu toți partenerii: presă, mediul academic, mediul de afaceri, mediul diplomatic, societatea civilă. La fel de important este rolul nostru în combaterea dezinformării. Reprezentanța este primul punct de contact între Comisia Europeană, autoritățile române și cetățeni. Reprezentanțele sunt veriga de legătură între Comisie și statele membre, aducând Europa aproape de cetățeni.
Reprezentanța Comisiei Europene în România acționează contra dezinformării oferind sprijin tehnic și colaborând cu partenerii care activează în această zonă. Monitorizăm informațiile false, evaluăm riscurile și, acolo unde este necesar, combatem dezinformările prin publicarea informațiilor corecte, adică prin fact checking și debunking.
Ca să dau câteva exemple, am demontat recent dezinformarea legată de autorizarea și profilul de siguranță a unor alimente noi. De asemenea, am corectat dezinformarea privind libertatea de circulație și de ședere în Uniunea Europeană. Nu voi repeta falsurile care s-au rostogolit, dar voi întări afirmația că Uniunea Europeană este cel mai mare suporter al libertății, inclusiv al libertății de circulație, acest lucru fiind inclusiv menționat în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, Uniunea Europeană are printre cele mai strice norme de siguranță alimentară din lume. Consumatorii sunt liberi să decidă ce mănâncă, în baza unor informații clare și transparente care le sunt furnizate.
Verificările pe care le realizăm și multe alte resurse contra dezinformării se regăsesc pe site-ul nostru, pe o pagină dedicată numită trUE – Adevarul gol goluț prin intermediul căreia creăm o rețea de lupta împotriva dezinformării alături de decidenți, media, cetățeni și alți parteneri. Este un proiect în lucru. Strângem la un loc toate resursele pe care le avem disponibile pentru a putea „echipa” digital toți cetățenii cu instrumentele necesare pentru a se apăra de dezinformare.
Colaborăm și cu persoane cu notorietate în social media, cu influenceri, care ne ajută să transmitem informații importante și verificate publicului larg. În foarte scurt timp vom lansa o campanie de educare a publicului cu privire la pericolele dezinformării, alături de influenceri cunoscuți din România.
Dar cel mai bun anticorp pentru virusul dezinformării este educația, abilitatea gândirii critice și comunicarea clară, transparentă și corectă cu cetățenii. Punem foarte mult accent pe extinderea alfabetizării media și digitale. De exemplu, mergem în localități și ținem sesiune de informare cu elevi și studenți în care explicăm ce este gândirea critică, cum anume să identifice o știre falsă și cum să o raporteze.
În fiecare zi comunicăm online și offline despre proiectul european, organizăm nenumărate evenimente cu cetățenii și partenerii, avem campanii active de informare a publicului cu privire la drepturile cetățenilor europeni și la beneficiile apartenenței României la Uniunea Europeană.
Cum se pregătește Reprezentanța Comisiei Europene pentru alegerile din România, având în vedere valul de dezinformare?
Ramona Chiriac: Ne pregătim să susținem candidatul nostru în aceste alegeri pentru Parlamentul European și anume proiectul nostru european, Uniunea Europeană! Ne pregătim cu fapte, cifre, adevăruri despre ce înseamnă apartenența României la Uniunea Europeană; despre înțelegerea corectă a procesului decizional în care România are locul său egal la masa de luat decizii; despre importanța participării cetățenilor pentru apărarea proiectului european.
De asemenea, monitorizăm informațiile false care circulă cu privire la Comisia Europeană sau politicile europene și, când este cazul, intervenim pentru corectarea și diseminarea informației corecte către public. Avem acțiuni de informare și conștientizare pentru publicul general, dar și pentru tineri, privind fenomenul dezinformării și cum ne putem apăra de informațiile false, manipulatoare.
Există un război informațional împotriva Uniunii Europene și a statelor membre, în care se operează cu jumătăți de adevăr și minciuni pentru a crea o imagine falsă conform căreia democrația nu ar fi mai bună decât autocrația. Alegerile ne „bat la ușă” și există riscul ca actori rău intenționați să folosească caracteristicile platformelor online pentru a le manipula.
Însă Uniunea Europeană are remedii democratice pentru a combate fenomenul dezinformării și derapajele antidemocratice.
Legea privind serviciile digitale este obligatorie și toate platformele online trebuie să o respecte. Platformele vor trebui să își ia în serios responsabilitatea, în special având în vedere că legea le cere să limiteze riscurile pe care le prezintă pentru alegeri. Propaganda și dezinformarea sunt încă foarte prezente pe platformele online.
Ca fenomen, dezinformarea nu este nouă și nici nu se întâmplă doar pe platformele online. Însă odată cu digitalizarea tot mai accentuată, actorii rău intenționați au dobândit noi modalități de a încerca să submineze democrațiile.
Comisia Europeană implementează pachetul cuprinzător privind apărarea democrației. Pachetul cuprinde o propunere de directivă care va face lumină asupra influențelor străine care operează pe teritoriul UE, prin introducerea obligațiilor de transparență privind interesele statelor și a altor entități non-UE. Oamenii au dreptul să știe dacă un guvern străin finanțează disimulat activități în UE, prin care încearcă să influențeze opinia publică și dezbaterea democratică. Suntem mândri de deschiderea și libertatea de exprimare pe care o oferim tuturor în UE, inclusiv a guvernelor străine și acest lucru nu se va opri. Vrem însă să identificăm influența negativă asupra procesului nostru de elaborare a politicilor și să reducem posibilitățile de finanțare ascunsă din partea guvernelor din țări terțe.
În al doilea rând, ne consolidăm procesele electorale. Pachetul promovează alegerilor libere și corecte, protejându-le împotriva atacurilor cibernetice și a eforturilor de manipulare. Revoluția digitală a adus politica mai aproape de alegători, dar a creat și riscuri. Avem nevoie de un schimb mai bun de informații între autorități, de mai multe eforturi din partea platformelor de informare, de alfabetizare digitală și de garanții că instrumentele de supraveghere nu sunt folosite pentru a interfera cu dezbaterea democratică sau utilizate pentru a ataca actori politici și jurnaliști.
Nu în ultimul rând, pachetul promovează și protejează un spațiu civic activ. Cei mai buni aliați ai democrației sunt cetățenii. Este vital să construim reziliență democratică – atât la amenințările interne, cât și externe – și pentru toate generațiile, inclusiv pentru cele mai tinere. Acest pachet dă putere cetățenilor și organizațiilor societății civile să se implice mai eficient în procesele de elaborare a politicilor publice, consolidând astfel reziliența democratică din interior. Această inițiativă se bazează pe concluziile din Conferința privind Viitorul Europei.
Care sunt cele mai mari atu-uri ale României, din punctul dvs. de vedere? Dar cele mai mari vulnerabilități?
Ramona Chiriac: România este o democrație europeană și o țară respectată la Bruxelles. România respectă valorile fundamentale ale Uniunii Europene: libertate, democrație, statul de drept, drepturile fundamentale și respectă angajamentele europene. România are o identitate europeană asumată.
România este și un model de cooperare și solidaritate la nivel european, acordând un sprijin foarte important în momentele dificile. Nu trebuie decât să ne uităm la răspunsul eficient și rapid pe care țara l-a dat în momentul invaziei Rusiei în Ucraina. România și-a deschis granițele și casele și a primit cu brațele deschise refugiații din Ucraina, marea majoritate femei și copii, care fugeau din calea războiului. În actualul context geopolitic, România a devenit un stat membru crucial pentru buna funcționare a Culoarelor Solidarității. Toate aceste lucruri sunt cunoscute și apreciate de Comisia Europeană și de instituțiile europene.
Există, desigur, vulnerabilități la care sunt expuse toate statele membre ale Uniunii, așadar și România: contextul geopolitic și geo-economic tensionat, cu un război care continuă de doi ani la frontierele României și ale Uniunii Europene, pericolul ascensiunii extremismului la nivelul statelor membre, pericolul dezinformării care riscă să submineze procesele democratice. La acestea se adaugă vulnerabilități socio-economice specifice României, precum un grad înalt de disparitate între regiuni din puncte de vedere al dezvoltării și bunăstării, speranța de viață printre cele mai scăzute din Europa, un deficit de forță de muncă, sisteme de educație și sănătate aflate în proces de îmbunătățire. Comisia Europeană evaluează anual aceste elemente, fie în rapoarte specifice, fie în cadrul procesului Semestrului European, care cuprinde un raport amplu și o serie de recomandări de țară.
Care este opinia dvs. cu privire la modificările fiscale din România care afectează mediul de afaceri?
Ramona Chiriac: Fiscalitatea este prerogativa statelor membre, Uniunea Europeană având doar competențe limitate în acest domeniu. Comisia Europeană are consultări și întâlniri periodice cu autoritățile române și experții naționali cu privire la măsurile fiscale pe care țara și le-a asumat în cadrul PNRR și al Semestrului European.
Uniunea Europeană este mereu alături de mediul de afaceri, atât prin punerea la dispoziția statelor membre a fondurilor europene necesare consolidării economiei, dar și prin crearea unui climat favorabil dezvoltării, prin atenția acordată respectării standardelor privind statul de drept. Comisia Europeană ține consultări periodice cu mediul de afaceri, consultări care contribuie la politicile propuse de Comisie.
Ce părere aveți despre protestele fermierilor?
Ramona Chiriac: Fermierii pot conta pe sprijinul european. Protestele fermierilor din România, ca și din alte state europene, au adus în atenție impactul provocărilor recente la care fermierii sunt nevoiți să se adapteze. Comisia Europeană este un partener de încredere pentru fermieri, a căror voce este auzită și alături de care se construiesc politicile agricole. Comisia a înțeles provocările deosebite cu care se confruntă fermierii din cauza presiunii asupra prețurilor, pe fondul unei piețe globale foarte competitive și a unor standarde europene înalte în protecția mediului.
Agricultura este un domeniu strategic și trebuie să rămână competitivă. Sectorul agricol generează 4% din PIB-ul României, ocupând 20% din forța de muncă.
Politica Agricolă Comună (PAC) este una din politicile cheie de la fondarea Uniunii. PAC sprijină 10 milioane de fermieri, 40 de milioane de locuri de muncă din sectorul prelucrării alimentelor, pe o piață unică deschisă pentru produsele agricole alimentare, menținând unele dintre cele mai înalte standarde de siguranță și de mediu din lume și păstrând dinamismul comunităților rurale. PAC 2023-2027 cuprinde un buget de 386.7 miliarde de Euro care contribuie la stabilizarea veniturilor fermierilor europeni, recompensând în același timp eforturile acestora în materie de climă și sustenabilitate.
Din 2007 până în prezent, România a încasat circa 36 de miliarde de Euro pentru agricultură și dezvoltare rurală. În 2023, Europa a oferit un ajutor excepțional de peste 500 de milioane de Euro agricultorilor cei mai afectați de crize, o parte din aceste fonduri, 40 milioane de Euro, fiind direcționate către fermierii români.
În septembrie anul trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat importanța dialogului pentru reducerea polarizării și a clivajului aparent între agricultură și protecția naturii. Pentru că avem nevoie de ambele. Acest dialog strategic privind viitorul agriculturii a fost lansat în data de 25 ianuarie 2024, ca un nou forum al cărui mandat este conturarea unei viziuni comune privind viitorul sistemului agroalimentar al UE până în vara acestui an. În 13 februarie 2024, Comisia Europeană a adoptat oficial un regulament care acordă agricultorilor europeni o scutire parțială de la regula condiționalității privind terenurile lăsate în pârloagă. Comisia a lansat și un nou ghid interactiv care cartografiază toate oportunitățile de finanțare disponibile la nivelul UE pentru zonele rurale. Comisia a prezentat recent și primele acțiuni posibile menite să contribuie la reducerea sarcinii administrative care le revine fermierilor. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile luate de Comisie în sprijinul fermierilor. Împreună vom găsi echilibrul între imperativul unei agriculturi europene competitive pe piața globală și imperativul protecției mediului. Agricultorii sunt printre cei mai afectați de degradarea mediului natural. Suntem cu toții parteneri în a găsi cele mai bune soluții ca agricultorii, consumatorii și mediul să fie protejate.
Care sunt cele mai mari realizări ale Romania, ca membru a UE?
Ramona Chiriac: Apartenența României la Uniunea Europeană este o poveste de succes a întregii societăți, a fiecărui român. Contribuția României la proiectul european este incalculabilă, România întregind proiectul european. Doar împreună suntem Europa.
Fondurile europene care au intrat în țară au contribuit la o creștere economică fără precedent, de aproape trei ori mai mare decât în momentul aderării, și la îmbunătățirea nivelului de trai. Din 2007, România a beneficiat de 62 miliarde de Euro, sumă netă. Investițiile și reformele care s-au realizat cu fondurile europene se văd la fiecare pas și se simt în viața fiecăruia. România este o țară mult mai dezvoltată economic decât în momentul aderării, o țară ancorată în valorile democratice și în dinamica europeană. Ridicarea mecanismului MCV și intrarea României în spațiul Schengen, prin ridicarea frontierelor aeriene și maritime de la 31 martie 2024, arată un parcurs european de succes.
Am amintit anterior despre Programul Erasmus+, început în urmă cu 37 de ani și care a sprijinit peste 12 milioane de elevi, studenți, cadre didactice și formatori. Cu un buget de circa 28 de miliarde de Euro pentru perioada 2021-2027, Erasmus+ a devenit mai incluziv, mai digital și mai ecologic, oferind din ce în ce mai multe opțiuni pentru organizații. Cele mai recente date arată că, numai în anul 2022, au fost finanțate 26.000 de proiecte, care au implicat 73.000 de organizații și 1,2 milioane de participanți la acțiunile de mobilitate.
În România, în același an, peste 44.000 de studenți, circa 14.600 de cadre didactice și peste 780 de organizații ale tinerilor au luat parte la proiecte Erasmus+. În plus, peste 3.500 de tineri în vârstă de 18 ani au participat la programul DiscoverEU, cu ajutorul căruia au călătorit gratuit, cu trenul, în Europa.
Programul reprezintă un instrument esențial pentru crearea spațiului european al educației și pentru promovarea cooperării în domeniul politicii de tineret din cadrul Strategiei UE pentru tineret 2019-2027. UE este aici, în România, pentru a-i încuraja pe tineri să se implice activ în modelarea unei Europe care să răspundă nevoilor și așteptărilor lor.
Cum vedeți integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana?
Ramona Chiriac: Este o bucurie să vedem că Republica Moldova și-a asumat ferm parcursul european. Exact ca în cazul Ucrainei, viitorul Republicii Moldova este în marea familie a Uniunii Europene. Este un mesaj pe care l-am transmis în toate dialogurile cu reprezentanții autorităților Republicii Moldova, care s-au aflat, nu de puține ori, în vizită în România. Țara beneficiază de sprijinul constant al Comisiei Europene pentru continuarea traseului european. Republica Moldova a depus eforturi semnificative de reformă, în ciuda unor eforturi constante de destabilizare a democrației sale.
Am asistat la un moment istoric în data de 8 noiembrie 2023, când Comisia Europeană a adoptat pachetul de extindere recomandând Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.
Extinderea este o politică vitală pentru Uniunea Europeană. În primul rând, cetățenii țărilor care doresc să adere la UE sunt europeni, la fel ca cei ai Uniunii cu 27 membri. Dar poate că cel mai important argument este chiar faptul că geografia, istoria și valorile comune ne unesc și ne fac să fim mai puternici împreună.
| Știri BVB