Macroeconomie

Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Fondurile europene care au intrat în țară au contribuit la o creștere economică fără precedent, de aproape trei ori mai mare decât în momentul aderării

Foto: @Mihai von Eremia

Fondurile europene care au intrat în țară au contribuit la o creștere economică fără precedent, de aproape trei ori mai mare decât în momentul aderării, și la îmbunătățirea nivelului de trai, a spus Ramona Chiriac – șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, în cadrul unui interviu acordat, în exclusivitate Financial Intelligence

Din 2007, România a beneficiat de 62 miliarde de Euro, sumă netă.

Ramona Chiriac ne-a vorbit, în cadrul interviului, despre contextul de „permacriză” în care trăim, despre educație, egalitatea de gen și influența inteligenței artificiale.

***

Am trecut prin pandemie, prin război, prin criză energetică. Cum apreciați situația economică a României? 

Ramona Chiriac: Ultimii ani au fost dificili pentru noi toți în Uniunea Europeană și nu numai. Trăim într-un context de „permacriză”: am trecut printr-o pandemie, avem un război la frontierele României, o criză energetică și o criză a costurilor nivelului de trai.

Europa a primit pe teritoriul său cel mai mare număr de persoane strămutate, de la cel de-al Doilea Război Mondial, ajutând Ucraina să lupte pentru libertate și pentru apărarea valorilor democratice pe care în Uniunea Europeană le considerăm parte din ADN-ul nostru.

Am răspuns acestor crize, cu solidaritate și abilitatea de a transforma aceste provocări în oportunități păstrând direcția asumată în cadrul Pactului Verde European, continuând să promovăm inovația, competitivitatea economică, digitalizarea și echitatea socială. Dar cel mai important lucru este că am răspuns acestor crize împreună. Am răspuns războiului autocrației contra democrației cu unitate și solidaritate, am răspuns crizei energetice ajutând statele membre să direcționeze fonduri spre cetățeni și industrie, promovând energia regenerabilă.

După pandemie, statele membre ale Uniunii Europene s-au confruntat și continuă să se confrunte cu efecte economice imediate, cum ar fi criza de materii prime, criza energetică și o creștere a ratei inflației. Pentru a face față acestor provocări, fiecare stat membru se află acum în situația de a implementa reforme structurale pe termen lung.

Venind în sprijinul acestor eforturi din imperativul de a susține redresarea economică a Europei precum și creșterea rezilienței economiei la șocuri externe, Uniunea Europeană a creat un instrument financiar unic pentru proiectul european, numit Generația Următoare UE/ NextGenerationEU.

NextGenerationEU este o șansă pentru economiile europene de a ieși din criză prin investiții și reforme. În valoare de 800 de miliarde de Euro, instrumentul sprijină redresarea economică în urma pandemiei și construiește un viitor mai verde și mai digital, salvgardând competitivitatea economiei europene.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), parte din NextGenerationEU,  cuprinde investiții și reforme structurale finanțate cu 28.5 de miliarde de Euro, disponibile până în 2026. Din această sumă, România a încasat deja suma de 9.34 miliarde de Euro, corespunzătoare pre-finanțării, primelor două cereri de plată și pre-finanțării legate de componenta REPowerEU.

În total, România va implementa 111 investiții și 66 reforme, care trebuie finalizate până în 2026. PNRR este o oportunitate istorică pentru dezvoltarea României în toate sectoarele, într-un ritm accelerat, bazat pe performanță.

Care este șansa dezvoltării României?

Ramona Chiriac: Șansa dezvoltării României este apartenența la marea familie europeană. Dacă privim în urmă, vedem că România din 2024 este foarte diferită de România anului 2007. România este integrată și bine ancorată în dinamica europeană. Viața noastră colectivă ca națiune, dar și viața noastră personală de cetățeni, s-a schimbat în bine. Uniunea a livrat ce a promis: prosperitate, libertate, pace și stabilitate.

Fondurile europene care au intrat în țară au contribuit la o creștere economică de aproape trei ori mai mare decât în momentul aderării și la îmbunătățirea nivelului de trai. Din 2007, România a beneficiat de 62 miliarde de Euro, sumă netă. Altfel spus, pentru fiecare 1 euro dat spre UE, Romania și cetățenii ei au primit 3 înapoi. Beneficiile aderării nu sunt însă strict pecuniare.

La fel de importante pentru viața fiecăruia dintre noi sunt libertățile de care ne bucurăm în cadrul proiectului european. Printre acestea se numără deschiderea granițelor, libertatea de a locui, de a lucra, de a studia în oricare stat membru, de a accesa drepturile de pensie din statele membre în care am lucrat, de a accesa – în anumite condiții –  asistența medicală publică în aceleași condiții ca persoanele asigurate din țara respectivă. Vorbitul la telefon fără grija taxelor suplimentare pentru roaming, accesarea abonamentelor online de oriunde din Europa sau folosirea unui singur încărcător sunt câteva exemple care ne fac viața mai ușoară și pe care le datorăm reglementărilor europene.

Uniunea Europeană a contribuit nemijlocit și la creșterea calității vieții românilor: investiții în infrastructură în cel mai larg sens: canalizare, echipamente sanitare, asigurarea standardelor de calitate ale produselor, protecția mediului și a biodiversității, accesul la educație și experiența modului de viață european, facilitate prin Erasmus, cel mai renumit program al UE pentru studii și stagii „departe de casă”.

Făcând parte din piața internă, România are acces neîngrădit la piața și capitalul european. Aceasta creează locuri de muncă și plus-valoare în România.

Și cum dezvoltarea este strâns legată de siguranță, înțelegem în actualul context geopolitic dificil, mai bine ca oricând, că Uniunea Europeană este un spațiu sigur pentru aproape 450 de milioane de cetățeni, oferind pace și stabilitate. În momente de criză, România a beneficiat de solidaritatea europeană, prin Mecanismul de Protecție Civilă, și s-a dovedit la rândul ei un partener de încredere atunci când partenerii europeni au avut nevoie de România.

Este „România educată”? Cum apreciați nivelul de educație din România?

Ramona Chiriac: În primul rând aș dori să clarific competența UE în materie de educație. În conformitate cu principiul subsidiarității, responsabilitatea principală pentru politicile de educație și de formare profesională revine statelor membre, Uniunea Europeană având un rol de sprijin. Politica UE în materie de educație este concepută pentru a sprijini sistemele naționale de educație și pentru a aborda provocările comune.

În această direcție, vreau să amintesc despre Spațiul european al educației, o inițiativă lansată de Uniunea Europeană pentru a consolida și îmbunătăți sistemele de educație din Europa. Spațiul european al educației ajută statele membre ale Uniunii Europene să colaboreze pentru a construi sisteme de educație și formare mai reziliențe și mai favorabile incluziunii. Educația este esențială pentru vitalitatea societății și a economiei europene. Educația pe tot parcursul vieții, prin accesul la programe de educație, formare și învățare favorabile incluziunii și de calitate este un drept al tuturor cetățenilor, consacrat de Pilonul european al drepturilor sociale.

Ideea creării unui Spațiu european al educației a fost aprobată pentru prima dată de liderii europeni la Summit-ul social din 2017. După cum ne-a arătat pandemia, este esențial să eliminăm barierele structurale din calea învățării și a dezvoltării competențelor pentru ca perspectivele de angajare ale cetățenilor și participarea lor în societate să nu fie afectate.

Rezultatele ultimului test PISA au pus o oglindă în fața situației din România. În același timp, România este o țară angajată pe drumul reformelor și al investițiilor pentru a creștere calitatea în educație și pentru a rezolva problemele legate de accesul echitabil la educație, ambele procese necesitând timp, consecvență și un ferm angajament politic. Comisia Europeană este un partener solid care sprijină eforturile României mai ales în privința consolidării competențelor și a învățării digitale, asigurării accesului egal la educație, inclusiv la educația și formarea vocațională și la învățământul superior. Educația este cheia viitorului Uniunii Europene, iar toate politicile noastre funcționează în sprijinul noii generații, al tinerilor.

Educația tinerilor este constant sprijinită de programe, inițiative și în special resurse puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Spre exemplu, peste 44.000 de studenți din România au beneficiat de mobilități de studiu „departe de casă”, prin programul Erasmus+. Aș vrea să amintesc și Corpul european de solidaritate, gândit pentru tinerii care vor să se dedice unor cauze sociale, sau programul Orizont Europa care oferă finanțări pentru proiectele tinerilor cercetători.

Chiar răspunsul nostru la criza economică – NextGenerationEU – face referire la „generația următoare a UE”, adică principalul beneficiar al celor peste 700 de miliarde de euro care finanțează Planurile de Redresare și Reziliență ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Educația este unul dintre pilonii principali din PNRR-ul României. Pilonul Următoarea generație este al doilea cel mai finanțat pilon din PNRR, punând bazele pentru reforme structurale și investiții în sectorul educației, care beneficiază de alocări de aproximativ 3,5 miliarde de Euro, adică o pondere de peste 10% în PNRR. Deși PNRR facilitează investiții și reforme la scară largă în România, este probabil necesar ca acestea să fie completate de măsuri suplimentare, având în vedere multitudinea provocărilor din acest domeniu, după cum arată și indicatorii educaționali monitorizați ca parte a Cadrului strategic privind Spațiul european al educației.

Care sunt provocările cu care se confruntă mediul de afaceri? Care sunt măsurile luate la nivel european pentru susținerea mediului de afaceri?

Ramona Chiriac: Uniunea Europeană a fost și va fi mereu alături de mediul de afaceri, atât în vremuri bune, dar și în perioade mai dificile, prin fondurile europene, prin crearea și menținerea unui climat favorabil dezvoltării economiei și a mediului de afaceri și prin asigurarea standardelor privind statul de drept.

În discursul privind Starea Uniunii din septembrie 2023, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, evidenția trei provocări majore pentru mediul de afaceri și pentru economia europeană.

O primă provocare este legată de piața europeană a forței de muncă, cu un deficit de forță de muncă și de personal calificat ajuns la un nivel record. Printre răspunsuri se numără un acces mai bun la piața muncii pentru tineri și femei, migrația forței de muncă calificată, măsuri de adaptare la evoluțiile tehnologiei, dar și o intensificare a dialogului social.

Presiunile inflaționiste reprezintă a doua provocare majoră și știm cu toții că un factor determinant a fost criza energetică, al cărui moment critic a fost trecut prin acțiunea comună europeană care a dus la stabilizarea piețelor și la scăderea considerabilă a acestora față de perioada de vârf. Investițiile în surse de energie regenerabilă, dar și o abordare comună europeană în domeniul materiilor prime critice sau a hidrogenului vor contribui la eforturile de reducere a inflației pe viitor.

A treia mare provocare pentru mediul de afaceri se referă la capacitatea necesară pentru a face față unor demersuri administrative și birocratice complexe. Acest lucru se resimte mai ales în cazul IMM-urilor. Printre măsurile imediate anunțate se numără desemnarea, din 31 ianuarie 2024 a unui reprezentant al UE pentru IMM-uri, direct subordonat Președintei Comisiei Europene, Markus Pieper, dar și o propunere legislativă care vizează reducerea cu 25% a obligațiilor de raportare a companiilor la nivel european.

IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a Uniunii Europene. Peste 50% din PIB-ul Uniunii Europene provine din activitate IMM-urilor. IMM-urile oferă soluții inovatoare la provocări precum schimbările climatice, utilizarea eficientă a resurselor și coeziunea socială, contribuind la răspândirea acestor inovații în toate regiunile Europei. Ele sunt așadar esențiale pentru dubla tranziție a UE către o economie sustenabilă și digitală. Acestea sunt esențiale pentru competitivitatea și prosperitatea Europei, pentru ecosistemele industriale, pentru suveranitatea economică și tehnologică și pentru reziliența la șocuri externe. Uniunea Europeană recunoaște importanța IMM-urilor și va continua să asigure sprijin și un cadru de dezvoltare pentru acestea.

Care este situația în România privind egalitatea de gen în mediul de afaceri?

Ramona Chiriac: Societatea în care trăim este declinată încă la masculin, construită în jurul bărbaților ca normă și nici o țară din lume nu a atins încă nivelul parității între femei și bărbați în toate domeniile. Normele sociale, aceste reguli nescrise ale credințelor, atitudinilor și comportamentelor care stabilesc ce este acceptabil reprezintă baza pe care construim societăți, sisteme predictibile, în care fiecare are rolul său social clar stabilit.

Subreprezentarea femeilor în luarea deciziilor politice și economice rămâne o provocare în România și nu numai. Vorbim de un ecart de peste un secol pentru recuperarea diferențelor de gen. Conform unei analize a World Economic Forum din 2023 ar fi necesari 131 de  ani la acest moment pentru recuperarea decalajului dintre femei si bărbați. În 2023, România se clasa pe ultimul loc în ceea ce privește Indicele Egalității de Gen în Uniunea Europeană, cu un scor de 56.1 din 100, fiind cu 14.1 puncte sub media UE. Pentru stabilirea unui rol echitabil si reprezentativ al femeilor în societate avem nevoie de o abordare sistemică și de implicarea fiecăruia dintre noi.

Un instrument important pentru atingerea obiectivelor politicii de egalitate ale Comisiei este mainstreamingul, adică integrarea egalității. Acesta completează implementarea unor măsuri specifice, cum ar fi legislația, politicile, proiectele sau activitățile de comunicare privind egalitatea. Scopul său este de a se asigura că toate politicile, legislația și programele de finanțare ale UE promovează egalitatea între femei și bărbați și combate discriminarea pe orice motive. Integrarea egalității înseamnă integrarea unei perspective a egalității în fiecare etapă a acțiunii UE – pregătirea, proiectarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor, măsurilor de reglementare și a programelor de finanțare.

Uniunea Europeană desfășoară activități de pionierat în ceea ce privește egalitatea de gen. Au fost finalizate dosare despre care mulți considerau că au fost blocate pentru totdeauna, cum ar fi Directiva privind femeile în consiliile de administrație sau aderarea istorică a UE la Convenția de la Istanbul.

Pentru că am menționat Directiva privind femeile în consiliile de administrație, voi prezenta câteva cifre. O statistică a Institutului European pentru Egalitate de Gen publicată în 2023 arată că în cele mai importante companii din UE listate la bursă 34% dintre membri ne-executivi ai consiliilor de administrație sunt femei și doar 9,3% dintre președinții consiliilor de administrație. În România, conform Consiliului Național al IMM-urilor, 4 din 10 antreprenori sunt femei, iar la nivelul întregii economii peste o treime dintre manageri sunt femei.

PNRR are în vedere creșterea echilibrului de gen în sectoarele în care bărbații au o pondere foarte mare în populația ocupată, cum ar fi cel al energiei, al economiei verzi și digitale, al agriculturii, construcțiilor sau transporturilor. PNRR include și investiții care creează condiții pentru o mai mare autonomie a femeilor, de exemplu prin acordarea de facilități pentru revenirea la locul de muncă după sarcină.

Uniunea Europeană nu se mulțumește să constate o stare de fapt, ci acționează către îndeplinirea obiectivului de a avea o veritabilă Uniune a egalității. Strategia privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025 își propune ca Europa să se apropie de dezideratul de a deveni un continent în care femeile sunt egale cu bărbații, pentru că aceasta este societatea în care dorim să trăim.

Știu că viața de antreprenor nu este una ușoară. E nevoie de mult curaj pentru a porni pe această cale, de responsabilitate și de leadership. Și știu că viața de antreprenoare poate fi și mai dificilă, într-o lume cu stereotipuri și inegalități de gen. Dar vreau să văd jumătatea plină a paharului și să remarc că au fost făcute numeroase progrese pentru ca stereotipurile și inegalitățile să fie eliminate. Uniunea Europeană este pe deplin angajată în realizarea unei veritabile Uniuni a egalității, în care egalitatea de gen este una esențială.

Dacă acum câteva decenii antreprenoriatul era o lume în care puține femei își aveau locul, astăzi aproximativ o treime din companii sunt deținute de antreprenoare, atât la nivel global, cât și în Europa.

Dacă acum câteva decenii se punea problema dacă femeile au un loc în lumea antreprenoriatului, astăzi discutăm despre cum pot femeile antreprenoare să reușească, despre cum pot fi femeile atrase și motivate să devină antreprenoare. Instituția pe care o conduc, Reprezentanța Comisiei Europene din România, promovează egalitatea de șanse printr-o colaborare strânsă cu toate comunitățile de interes din țară – de la autorități la organizații patronale și sindicale la organizații non-guvernamentale, academice sau media – pentru a informa publicul și pentru a crește gradul de conștientizare asupra importanței acestei teme.

Este Inteligența Artificială o oportunitate sau o problemă pentru lumea în care trăim?

Ramona Chiriac: Inteligența artificială (IA) ne influențează viața de zi cu zi. Este foarte important însă modul în care ne folosim de ea. Inteligența artificială poate aduce beneficii semnificative societății și economiilor noastre, dar asta doar dacă o folosim într-un mod înțelept și dacă explorăm aplicabilitatea acesteia la scară cât mai largă. Nereglementată, inteligența artificială poate constitui un risc sistemic. Pentru a putea garanta siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor și întreprinderilor în acest domeniu, am propus Regulamentul privind inteligența artificială pe care Parlamentul European și Consiliul UE l-au agreat politic după negocieri în luna decembrie 2023. Este primul cadru juridic de acest fel din lume, iar Uniunea este în acest fel o deschizătoare de drum.

Regulamentul va fi aplicabil după doi ani de la intrarea în vigoare. Dar asta nu înseamnă că nu va produce efecte mai repede. Pentru a acoperi perioada de tranziție, Comisia lucrează la un Pact privind IA care va reuni dezvoltatori din Europa și din lume care se angajează să implementeze voluntar obligațiile prevăzute de Regulament înainte de împlinirea termenelor legale. Angajamentele vor fi colectate și publicate de Comisie pentru a oferi vizibilitate, a spori credibilitatea și a consolida încrederea în tehnologiile dezvoltate de companiile semnatare ale Pactului.

Normele Regulamentului IA se vor aplica direct și în același mod în toate statele membre.   Regulamentul introduce o abordare a tehnologiilor IA bazată pe evaluarea riscurilor: vorbim de sisteme cu risc limitat, categorie în care se încadrează majoritatea sistemelor IA, de risc ridicat și risc inacceptabil. Vor fi interzise, spre exemplu, sistemele de IA considerate a fi o amenințare la adresa drepturilor fundamentale. Printre acestea se numără sistemele sau aplicațiile IA care manipulează comportamentul uman pentru a împiedica utilizatorii să-și exercite liberul arbitru, sistemele care permit guvernelor să atribuie punctaje sociale (social scoring) și anumite aplicații în contextul activităților polițienești bazate pe analiza predictivă.

Companiile care nu respectă normele riscă amenzi severe, cu penalități care pot varia între 35 de milioane de Euro sau 7 % din cifra de afaceri anuală globală pentru încălcări legate de utilizarea aplicațiilor de IA interzise, până 15 milioane de Euro sau 3 % pentru încălcări ale altor obligații și 7,5 milioane de Euro sau 1,5 % pentru furnizarea de informații incorecte.

Reprezentanța Comisiei Europene în România a lansat o platformă pentru combaterea dezinformării. Care sunt rezultatele de până acum? Aveți în vedere și combaterea fraudelor online prin utilizarea deepfake?

Ramona Chiriac: La nivelul Uniunii Europene avem atât cadrul de reglementare, cât și instituții menite să combată fraudele online, inclusiv cele care utilizează tehnologia disruptivă deepfake.

În ceea ce privește cadrul legal, Comisia Europeană a aprobat în 2022 Codul consolidat de bune practici privind dezinformarea, un instrument cheie pentru creșterea transparenței și responsabilității platformelor online. Principiile enunțate în Codul consolidat sunt susținute de Legea Serviciilor Digitale (DSA) care își propune să facă mediul online mai sigur, mai echitabil și mai transparent. DSA responsabilizează marile rețele sociale pentru conținutul găzduit și prevede amenzi severe pentru încălcarea regulilor. DSA include reguli specifice pentru platformele online foarte mari și motoarele de căutare. Acestea trebuie să identifice, să analizeze și să evalueze riscurile sistemice legate de serviciile lor, în special riscurile legate de diseminarea conținutul ilegal, de drepturile fundamentale, procesele electorale, violența de gen, sănătatea publică și protecția minorilor.

Din 17 februarie 2024, Legea Serviciilor Digitale se aplică tuturor intermediarilor și platformelor online din UE, de exemplu, piețe online, rețele sociale, platformele de partajare a conținutului, magazine de aplicații și platforme online de călătorii și cazare.

Prin aplicarea DSA, cetățenii europeni sunt mai bine protejați împotriva bunurilor, serviciilor și a conținutului ilegale, fiindu-le garantate drepturile pe platformele online. Toate platformele online cu utilizatori în UE, cu excepția întreprinderilor mici și micro, trebuie să implementeze măsuri pentru a combate conținutul, bunurile și serviciile ilegale. Platformele online trebuie să le ofere utilizatorilor mijloacele necesare pentru semnalarea conținutului ilegal, inclusiv a bunurilor și serviciilor ilegale. Platformele online vor trebui să coopereze cu „notificatorii de încredere”, entități specializate ale căror notificări vor trebui să beneficieze de prioritate din partea platformelor.

În ceea ce privește cadrul instituțional, Uniunea Europeană are instituții abilitate pentru aplicarea legii, inclusiv în ceea ce privește combaterea fraudelor online și a tehnologiei disruptive de tip deepfake. Europol, Oficiului European de Poliție, este agenția UE care răspunde de aplicarea legii. Misiunea sa este să crească nivelul de siguranță în Europa, acordând asistență autorităților competente din statele membre. În 2022, Europol a publicat un raport despre provocările deepfake și despre prevenirea fraudelor care folosesc această tehnologie. OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă, investighează cazurile de fraudare a bugetului UE şi elaborează politica antifraudă în numele Comisiei Europene.

De asemenea Reprezentanța Comisiei Europene în România are un rol important în comunicarea clară și corectă cu cetățenii, instituțiile naționale și cu toți partenerii: presă, mediul academic, mediul de afaceri, mediul diplomatic, societatea civilă. La fel de important este rolul nostru în combaterea dezinformării. Reprezentanța este primul punct de contact între Comisia Europeană, autoritățile române și cetățeni. Reprezentanțele sunt veriga de legătură între Comisie și statele membre, aducând Europa aproape de cetățeni.

Reprezentanța Comisiei Europene în România acționează contra dezinformării oferind sprijin tehnic și colaborând cu partenerii care activează în această zonă. Monitorizăm informațiile false, evaluăm riscurile și, acolo unde este necesar, combatem dezinformările prin publicarea informațiilor corecte, adică prin fact checking și debunking.

Ca să dau câteva exemple, am demontat recent dezinformarea legată de autorizarea și profilul de siguranță a unor alimente noi. De asemenea, am corectat dezinformarea privind libertatea de circulație și de ședere în Uniunea Europeană. Nu voi repeta falsurile care s-au rostogolit, dar voi întări afirmația că Uniunea Europeană este cel mai mare suporter al libertății, inclusiv al libertății de circulație, acest lucru fiind inclusiv menționat în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, Uniunea Europeană are printre cele mai strice norme de siguranță alimentară din lume. Consumatorii sunt liberi să decidă ce mănâncă, în baza unor informații clare și transparente care le sunt furnizate.

Verificările pe care le realizăm și multe alte resurse contra dezinformării se regăsesc pe site-ul nostru, pe o pagină dedicată numită trUE – Adevarul gol goluț prin intermediul căreia creăm o rețea de lupta împotriva dezinformării alături de decidenți, media, cetățeni și alți parteneri. Este un proiect în lucru. Strângem la un loc toate resursele pe care le avem disponibile pentru a putea „echipa” digital toți cetățenii cu instrumentele necesare pentru a se apăra de dezinformare.

Colaborăm și cu persoane cu notorietate în social media, cu influenceri, care ne ajută să transmitem informații importante și verificate publicului larg. În foarte scurt timp vom lansa o campanie de educare a publicului cu privire la pericolele dezinformării, alături de influenceri cunoscuți din România.

Dar cel mai bun anticorp pentru virusul dezinformării este educația, abilitatea gândirii critice și comunicarea clară, transparentă și corectă cu cetățenii. Punem foarte mult accent pe extinderea alfabetizării media și digitale. De exemplu, mergem în localități și ținem sesiune de informare cu elevi și studenți în care explicăm ce este gândirea critică, cum anume să identifice o știre falsă și cum să o raporteze.

În fiecare zi comunicăm online și offline despre proiectul european, organizăm nenumărate evenimente cu cetățenii și partenerii, avem campanii active de informare a publicului cu privire la drepturile cetățenilor europeni și la beneficiile apartenenței României la Uniunea Europeană.

Cum se pregătește Reprezentanța Comisiei Europene pentru alegerile din România, având în vedere valul de dezinformare?

Ramona Chiriac: Ne pregătim să susținem candidatul nostru în aceste alegeri pentru Parlamentul European și anume proiectul nostru european, Uniunea Europeană! Ne pregătim cu fapte, cifre, adevăruri despre ce înseamnă apartenența României la Uniunea Europeană; despre înțelegerea corectă a procesului decizional în care România are locul său egal la masa de luat decizii; despre importanța participării cetățenilor pentru apărarea proiectului european.

De asemenea, monitorizăm informațiile false care circulă cu privire la Comisia Europeană sau politicile europene și, când este cazul, intervenim pentru corectarea și diseminarea informației corecte către public. Avem acțiuni de informare și conștientizare pentru publicul general, dar și pentru tineri, privind fenomenul dezinformării și cum ne putem apăra de informațiile false, manipulatoare.

Există un război informațional împotriva Uniunii Europene și a statelor membre, în care se operează cu jumătăți de adevăr și minciuni pentru a crea o imagine falsă conform căreia democrația nu ar fi mai bună decât autocrația. Alegerile ne „bat la ușă” și există riscul ca actori rău intenționați să folosească caracteristicile platformelor online pentru a le manipula.

Însă Uniunea Europeană are remedii democratice pentru a combate fenomenul dezinformării și derapajele antidemocratice.

Legea privind serviciile digitale este obligatorie și toate platformele online trebuie să o respecte. Platformele vor trebui să își ia în serios responsabilitatea, în special având în vedere că legea le cere să limiteze riscurile pe care le prezintă pentru alegeri. Propaganda și dezinformarea sunt încă foarte prezente pe platformele online.

Ca fenomen, dezinformarea nu este nouă și nici nu se întâmplă doar pe platformele online. Însă odată cu digitalizarea tot mai accentuată, actorii rău intenționați au dobândit noi modalități de a încerca să submineze democrațiile.

Comisia Europeană implementează pachetul cuprinzător privind apărarea democrației. Pachetul cuprinde o propunere de directivă care va face lumină asupra influențelor străine care operează pe teritoriul UE, prin introducerea obligațiilor de transparență privind interesele statelor și a altor entități non-UE. Oamenii au dreptul să știe dacă un guvern străin finanțează disimulat activități în UE, prin care încearcă să influențeze opinia publică și dezbaterea democratică. Suntem mândri de deschiderea și libertatea de exprimare pe care o oferim tuturor în UE, inclusiv a guvernelor străine și acest lucru nu se va opri. Vrem însă să identificăm influența negativă asupra procesului nostru de elaborare a politicilor și să reducem posibilitățile de finanțare ascunsă din partea guvernelor din țări terțe.

În al doilea rând, ne consolidăm procesele electorale. Pachetul promovează alegerilor libere și corecte, protejându-le împotriva atacurilor cibernetice și a eforturilor de manipulare. Revoluția digitală a adus politica mai aproape de alegători, dar a creat și riscuri. Avem nevoie de un schimb mai bun de informații între autorități, de mai multe eforturi din partea platformelor de informare, de alfabetizare digitală și de garanții că instrumentele de supraveghere nu sunt folosite pentru a interfera cu dezbaterea democratică sau utilizate pentru a ataca actori politici și jurnaliști.

Nu în ultimul rând, pachetul promovează și protejează un spațiu civic activ. Cei mai buni aliați ai democrației sunt cetățenii. Este vital să construim reziliență democratică – atât la amenințările interne, cât și externe – și pentru toate generațiile, inclusiv pentru cele mai tinere. Acest pachet dă putere cetățenilor și organizațiilor societății civile să se implice mai eficient în procesele de elaborare a politicilor publice, consolidând astfel reziliența democratică din interior. Această inițiativă se bazează pe concluziile din Conferința privind Viitorul Europei.

Care sunt cele mai mari atu-uri ale României, din punctul dvs. de vedere? Dar cele mai mari vulnerabilități?

Ramona Chiriac: România este o democrație europeană și o țară respectată la Bruxelles. România respectă valorile fundamentale ale Uniunii Europene: libertate, democrație, statul de drept, drepturile fundamentale și respectă angajamentele europene. România are o identitate europeană asumată.

România este și un model de cooperare și solidaritate la nivel european, acordând un sprijin foarte important în momentele dificile. Nu trebuie decât să ne uităm la răspunsul eficient și rapid pe care țara l-a dat în momentul invaziei Rusiei în Ucraina. România și-a deschis granițele și casele și a primit cu brațele deschise refugiații din Ucraina, marea majoritate femei și copii, care fugeau din calea războiului. În actualul context geopolitic, România a devenit un stat membru crucial pentru buna funcționare a Culoarelor Solidarității. Toate aceste lucruri sunt cunoscute și apreciate de Comisia Europeană și de instituțiile europene.

Există, desigur, vulnerabilități la care sunt expuse toate statele membre ale Uniunii, așadar și România: contextul geopolitic și geo-economic tensionat, cu un război care continuă de doi ani la frontierele României și ale Uniunii Europene, pericolul ascensiunii extremismului la nivelul statelor membre, pericolul dezinformării care riscă să submineze procesele democratice. La acestea se adaugă vulnerabilități socio-economice specifice României, precum un grad înalt de disparitate între regiuni din puncte de vedere al dezvoltării și bunăstării, speranța de viață printre cele mai scăzute din Europa, un deficit de forță de muncă, sisteme de educație și sănătate aflate în proces de îmbunătățire. Comisia Europeană evaluează anual aceste elemente, fie în rapoarte specifice, fie în cadrul procesului Semestrului European, care cuprinde un raport amplu și o serie de recomandări de țară.

Care este opinia dvs. cu privire la modificările fiscale din România care afectează mediul de afaceri?

Ramona Chiriac: Fiscalitatea este prerogativa statelor membre, Uniunea Europeană având doar competențe limitate în acest domeniu. Comisia Europeană are consultări și întâlniri periodice cu autoritățile române și experții naționali cu privire la măsurile fiscale pe care țara și le-a asumat în cadrul PNRR și al Semestrului European.

Uniunea Europeană este mereu alături de mediul de afaceri, atât prin punerea la dispoziția statelor membre a fondurilor europene necesare consolidării economiei, dar și prin crearea unui climat favorabil dezvoltării, prin atenția acordată respectării standardelor privind statul de drept. Comisia Europeană ține consultări periodice cu mediul de afaceri, consultări care contribuie la politicile propuse de Comisie.

Ce părere aveți despre protestele fermierilor?

Ramona Chiriac: Fermierii pot conta pe sprijinul european. Protestele fermierilor din România, ca și din alte state europene, au adus în atenție impactul provocărilor recente la care fermierii sunt nevoiți să se adapteze. Comisia Europeană este un partener de încredere pentru fermieri, a căror voce este auzită și alături de care se construiesc politicile agricole. Comisia a înțeles provocările deosebite cu care se confruntă fermierii din cauza presiunii asupra prețurilor, pe fondul unei piețe globale foarte competitive și a unor standarde europene înalte în protecția mediului.

Agricultura este un domeniu strategic și trebuie să rămână competitivă. Sectorul agricol generează 4% din PIB-ul României, ocupând 20% din forța de muncă.

Politica Agricolă Comună (PAC) este una din politicile cheie de la fondarea Uniunii. PAC sprijină 10 milioane de fermieri, 40 de milioane de locuri de muncă din sectorul prelucrării alimentelor, pe o piață unică deschisă pentru produsele agricole alimentare, menținând unele dintre cele mai înalte standarde de siguranță și de mediu din lume și păstrând dinamismul comunităților rurale. PAC 2023-2027 cuprinde un buget de 386.7 miliarde de Euro care contribuie la stabilizarea veniturilor fermierilor europeni, recompensând în același timp eforturile acestora în materie de climă și sustenabilitate.

Din 2007 până în prezent, România a încasat circa 36 de miliarde de Euro pentru agricultură și dezvoltare rurală. În 2023, Europa a oferit un ajutor excepțional de peste 500 de milioane de Euro agricultorilor cei mai afectați de crize, o parte din aceste fonduri, 40 milioane de Euro, fiind direcționate către fermierii români.

În septembrie anul trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat importanța dialogului pentru reducerea polarizării și a clivajului aparent între agricultură și protecția naturii. Pentru că avem nevoie de ambele. Acest dialog strategic privind viitorul agriculturii a fost lansat în data de 25 ianuarie 2024, ca un nou forum al cărui mandat este conturarea unei viziuni comune privind viitorul sistemului agroalimentar al UE până în vara acestui an. În 13 februarie 2024, Comisia Europeană a adoptat oficial un regulament care acordă agricultorilor europeni o scutire parțială de la regula condiționalității privind terenurile lăsate în pârloagă. Comisia a lansat și un nou ghid interactiv care cartografiază toate oportunitățile de finanțare disponibile la nivelul UE pentru zonele rurale. Comisia a prezentat recent și primele acțiuni posibile menite să contribuie la reducerea sarcinii administrative care le revine fermierilor. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile luate de Comisie în sprijinul fermierilor. Împreună vom găsi echilibrul între imperativul unei agriculturi europene competitive pe piața globală și imperativul protecției mediului. Agricultorii sunt printre cei mai afectați de degradarea mediului natural. Suntem cu toții parteneri în a găsi cele mai bune soluții ca agricultorii, consumatorii și mediul să fie protejate.

Care sunt cele mai mari realizări ale Romania, ca membru a UE?

Ramona Chiriac: Apartenența României la Uniunea Europeană este o poveste de  succes a întregii societăți, a fiecărui român. Contribuția României la proiectul european este incalculabilă, România întregind proiectul european. Doar împreună suntem Europa.

Fondurile europene care au intrat în țară au contribuit la o creștere economică fără precedent, de aproape trei ori mai mare decât în momentul aderării, și la îmbunătățirea nivelului de trai. Din 2007, România a beneficiat de 62 miliarde de Euro, sumă netă. Investițiile și reformele care s-au realizat cu fondurile europene se văd la fiecare pas și se simt în viața fiecăruia. România este o țară mult mai dezvoltată economic decât în momentul aderării, o țară ancorată în valorile democratice și în dinamica europeană. Ridicarea mecanismului MCV și intrarea României în spațiul Schengen, prin ridicarea frontierelor aeriene și maritime de la 31 martie 2024, arată un parcurs european de succes.

Am amintit anterior despre Programul Erasmus+, început în urmă cu 37 de ani și care a sprijinit peste 12 milioane de elevi, studenți, cadre didactice și formatori. Cu un buget de circa 28 de miliarde de Euro pentru perioada 2021-2027, Erasmus+ a devenit mai incluziv, mai digital și mai ecologic, oferind din ce în ce mai multe opțiuni pentru organizații. Cele mai recente date arată că, numai în anul 2022, au fost finanțate 26.000 de proiecte, care au implicat 73.000 de organizații și 1,2 milioane de participanți la acțiunile de mobilitate.

În România, în același an, peste 44.000 de studenți, circa 14.600 de cadre didactice și peste 780 de organizații ale tinerilor au luat parte la proiecte Erasmus+. În plus, peste 3.500 de tineri în vârstă de 18 ani au participat la programul DiscoverEU, cu ajutorul căruia au călătorit gratuit, cu trenul, în Europa.

Programul reprezintă un instrument esențial pentru crearea spațiului european al educației și pentru promovarea cooperării în domeniul politicii de tineret din cadrul Strategiei UE pentru tineret 2019-2027. UE este aici, în România, pentru a-i încuraja pe tineri să se implice activ în modelarea unei Europe care să răspundă nevoilor și așteptărilor lor.

Cum vedeți integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana?

Ramona Chiriac: Este o bucurie să vedem că Republica Moldova și-a asumat ferm parcursul european. Exact ca în cazul Ucrainei, viitorul Republicii Moldova este în marea familie a Uniunii Europene. Este un mesaj pe care l-am transmis în toate dialogurile cu reprezentanții autorităților Republicii Moldova, care s-au aflat, nu de puține ori, în vizită în România. Țara beneficiază de sprijinul constant al Comisiei Europene pentru continuarea traseului european. Republica Moldova a depus eforturi semnificative de reformă, în ciuda unor eforturi constante de destabilizare a democrației sale.

Am asistat la un moment istoric în data de 8 noiembrie 2023, când Comisia Europeană a adoptat pachetul de extindere recomandând Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.

Extinderea este o politică vitală pentru Uniunea Europeană. În primul rând, cetățenii țărilor care doresc să adere la UE sunt europeni, la fel ca cei ai Uniunii cu 27 membri. Dar poate că cel mai important argument este chiar faptul că geografia, istoria și valorile comune ne unesc și ne fac să fim mai puternici împreună.

View Comments

  • Integrating Human Security and Financial Structures in the United States of Europe
    PHD Salomeea Romanescu Romania salomeearomanescu@yahoo.fr
    A comprehensive exploration unfolds in the article, envisioning a United States of Europe fortified by integrated financial structures and a commitment to human security. Chapters traverse global geopolitics, emphasizing the EU's strategic positioning amid U.S.-China rivalry. and India rise able to impose a New Global Order, Structural peace, a unified treasury, and aligning with universal peace declarations form the core narrative. Proposing am European Banking Union, the article underscores a paradigm shift for a resilient, human-centric financial future. It evaluates the role of private and public banks in sustainable human development within a humanistic global governance framework. The concluding chapter synthesizes these elements, emphasizing human security's pivotal role in positioning the EU as a beacon of stability and prosperity.
    Key words: United States of Europe,European Treasure,,human-centric,, European Banking Union financial,Universal Declaration of peace,,structural peacer, humanistic global governance
    Introduction
    A Vision for United States of Europe with Integrated Financial Structures and Emphasis on
    Structural Peace
    In contemplating the future of the European continent, the exploration of an integrated and secure United States of Europe becomes pivotal. This comprehensive analysis will delve into the profound implications of a European Union endowed with a unified banking system, treasury, and an unwavering commitment to structural peace (Mayhew, 1998, pp. 11-22). As we embark on this exploration, the emphasis on human security will serve as a guiding principle, intricately weaving through the interconnected fabric of economic integration, structural peace, and the enduring ideals articulated in the Universal Declaration of Peace.
    In the dynamic landscape of global geopolitics, the trajectories of two formidable nations, the European Union and India, are under scrutiny. As China's economic prowess reverberates across the international stage, conversations have emerged about the potential ascent of middle-ranking powers. The impending 2024 general elections hold the promise of shaping the future leadership in both the European Union, envisioning a united Europe, and India, the world's largest democracy, with Prime Minister Narendra Modi's vision of playing a pivotal role in shaping a new global order (Eichengreen, 1996, p.p. 8-10).
    Defining Great Power in a Changing World
    The definition of a great power is a nuanced discourse, with widely acknowledged criteria emphasizing a state's prowess in exerting substantial international influence through economic, diplomatic, and military means (Christopher, 1998, p. X). Economic factors, such as GDP, currency centrality, and participation in international financial institutions, form the foundation. Investments in digital infrastructure, research and development, and adept management of costs contribute significantly.
    Diplomatic influence is gauged through extensive regional and global networks, participation in multilateral forums, and engagement in international economic initiatives. Military strength, inclusive of defensive and offensive capabilities, soft power through education, culture, sports, and diplomatic initiatives, have become pivotal, especially highlighted by vaccine diplomacy during the ongoing COVID-19 pandemic.
    Critical Assessments: Europe's Vision and India's Rise
    In the context of escalating geopolitical rivalries, Europe envisions a United States of Europe, integrated financially and committed to structural peace, navigating the challenges posed by China and the United States (Booth, 1991, pp.7-15). This vision anticipates a strategic response to dynamic shifts in the global order.
    Simultaneously, India stands at a critical juncture in 2024, riding the wave of economic growth and diplomatic influence. Positioned as a key player in the Indo-Pacific amid China-US tensions, India's trajectory towards great power status is marked by investments in high-tech industries, robust infrastructure, and diplomatic prominence in international forums.
    Parallel Trajectories: Challenges and Opportunities
    While both entities share aspirations for global prominence, challenges loom on the path to great power status. Europe grapples with the need for disciplined diplomacy amidst escalating rivalries, and India faces hurdles in military modernization, energy security, and environmental sustainability.
    In conclusion, the interplay of global challenges and strategic responses defines the trajectories of Europe and India in 2024. The European Union's vision of unity and structural peace aligns with India's aspirations for economic prowess and diplomatic prominence. Navigating challenges and leveraging strengths will be pivotal for both entities as they strive to secure stability, prosperity, and resilience on the international stage.
    The structure of the article
    The inaugural chapter delves into the recent observations of the CIA Director regarding China's aspirations and the strategic significance of Ukraine in this context. The analysis underscores the pivotal role of a unified Europe in effectively navigating these challenges. A United States of Europe, equipped with integrated financial structures, is strategically positioned to respond to the dynamic shifts in the global order and geopolitical dynamics (Mayhew, 1998, pp11-22).
    Connecting the insights of the CIA Director with the overarching vision, the second chapter accentuates the imperative of prioritizing human security in European considerations. The integration of financial structures within the EU is perceived not merely as an economic necessity but as a strategic maneuver to enhance the well-being and stability of European citizens amidst escalating geopolitical tensions at the global level (Eichengreen, 1996, p. 8-10).
    Building upon the concept of structural peace, the third chapter explores how a United States of Europe, with integrated financial mechanisms, contributes to stability and conflict prevention. The analysis also contemplates the role of universal declarations of peace in shaping a strategic narrative for the EU. The significance of aligning geopolitical strategies with values and principles becomes evident in this examination (Christopher, 1998, p.p 9-10).
    In response to the emphasis on the China challenge by the CIA Director, the last chapter advocates for careful navigation and disciplined diplomacy. It delves into the notion that while competition with China remains a top priority for the United States, it does not preclude addressing other challenges. A United States of Europe, fortified with integrated financial structures, is positioned as a strategic player in this intricate geopolitical landscape (Booth, 1991, pp.7-14).
    In conclusion, this comprehensive exploration underscores the interdependence of global challenges and the imperative for a strategic and integrated response from a united Europe. The integration of financial structures within the envisioned United States of Europe emerges as a linchpin for enhancing human security, fostering structural peace, and navigating the intricate web of geopolitical rivalries. As Europe charts its course in this evolving landscape, prudent diplomacy and a commitment to shared values will be pivotal for securing a future of stability, prosperity, and resilience.
    Chapter 1 - A United States of Europe - A Vision for Human Security
    The foundational chapter revolves around the concept of human security within the framework of a United States of Europe. By integrating financial structures through a Union Banking and Treasury, the EU can fortify its commitment to the well-being of its citizens. This chapter explores how such integration can create a safeguarding mechanism against economic vulnerabilities, fostering resilience and stability for individuals across the continent.
    In order to solve the crisis, we argue that subprime products, CDOs and CDSs, which contributed to the amplification of the crisis, should be banned. He also believes that futures markets should be banned because they are the main driver of speculation and, by implication, an essential factor in the crisis. (Clark & Munn, 1986, pp.36-57)
    We argue that markets have been diverted from their original hedging function and have become devoted almost exclusively to speculation. Banks, instead of fulfilling their role as financiers of the real economy, turned to the financing of finance. This change in direction contributed to an environment conducive to excessive speculation and a loss of control over risk.
    We also criticize speculative trading practices, pointing out that markets can be bought and sold without actually involving the transfer of ownership. By using a small margin, leverage is allowed, which can lead to significant increases or decreases depending on the outcome of the operation.
    In conclusion, the proposed solution consists in abolishing speculative markets and practices that allow the creation of virtual money. It also proposes strict separation between business and deposit banks, to avoid conflicts of interest and to return to financing the real economy. The author argues that these measures would bring benefits both in risk control and in reducing social inequalities and injustices. (Falk, 1995, p.10)
    A crucial idea is the need for a common treasury, which also includes a common budget to support the issuance of Eurobonds. The vehement opposition to these instruments perpetuates a fundamental flaw in the Eurozone. Compared to the German model, which, after reunification, involved massive fiscal transfers to homogenize the country, it can be seen that the euro area is far from homogeneous and that the discrepancies between the states have increased in the last decade. (Economist, 1998, June 27)
    A two-pole banking system, in which "private business banks" (BAP) and "public deposit banks" (BDP) have distinct roles, may represent an innovative solution. BAP could speculate at their own risk, but they would no longer participate in money creation. Instead, BDPs would be dedicated to managing the public's savings and financing the economy, being constrained not to speculate.
    The introduction of such an approach would involve a fundamental transformation in the way money creation and public financing are treated. It is essential to ask why we prefer interest-bearing loans from private banks to borrowing ourselves through a revamped central bank.
    An efficient central bank should have a more active role, not only in maintaining price stability, but also in influencing the economy of member states. By recovering the sovereign right to issue money, the ECB could make a significant contribution to a comprehensive monetary policy that addresses financial, economic, social and environmental aspects.
    A central question is why we would prefer to owe private banks, with interest, when we could issue our own money, cheaper and without interest. This opens the way to approaches such as social and solidarity credit, which could reduce over-indebtedness and contribute to solving economic problems.
    Finally, we should be able to issue our own financial instruments, such as European Treasury bills and Eurobonds, to finance major projects and manage sovereign debt. It is essential to think about a more independent and sustainable approach to financing and money creation within the EU.
    There are several compelling arguments supporting the idea of ​​restoring the monetary creation power of the state or the European Union, given the current developments in the financial system and global challenges.
    Direct Involvement in Job Growth: The State, through the European Central Bank (ECB), should step up its role in promoting economic growth and job creation. By replacing failed banks, which financed speculative activities, the ECB could focus resources towards the productive sectors of the real economy. (Lloyd, 2001, V.1, issue 1, pp.19-23)
    Dual Pole Banking System: The implementation of a dual pole banking system could be the solution in a globalized and ultra-financialized world. This approach would involve private business banks (BAPs), dealing with speculation at their own risk, and public deposit banks (BDPs), focused on managing the public's savings and financing the real economy. This would strike a balance between financial interests and the needs of the real economy. (Mayhew, 1998, p. 202)
    Monetary Sovereignty for the ECB: A truly strong European Union would require the ECB to have monetary sovereignty. This would give the EU greater financial independence, the ability to manage the economy more effectively and respond more adequately to social and human challenges.
    Increasing Economic Efficiency: By reintroducing the power of monetary creation, the EU could become more economically efficient. The direct allocation of resources to productive and social projects, at the expense of financial speculation, would contribute to sustainable development and economic equity.
    Social Justice and Humanity: A financial system based on the creative power of money could support initiatives that bring about more social justice and humanity. By channeling resources directly to society's needs, the ECB could help reduce inequalities and promote a more humane system.
    In conclusion, the reintegration of the monetary creation power of the state or the EU could represent an important step towards a more independent and efficient financial community, focused on real economic development and social values. It is necessary to think of this change as a way to shape the future in a more sustainable and equitable direction.
    Chapter 2 -The Interplay Between Globalization, Conflict, and the European Union's Integrated Vision
    Continuing our exploration of globalization's intricate relationship with conflict, we now connect these discussions with the vision of a more integrated European Union (EU).
    2.1 What Happens
    The dichotomy created by globalization, especially through economic regional integration, finds resonance in the EU's journey towards integration. The European model of convergence serves as an instructive case study, allowing for comparisons with the American model and an examination of discursive tensions and conflicts arising from the EU's pursuit of economic convergence. (Smith, 2008, pp. 45-62)
    2.2 Why it is Happening:
    The dominance of neo-liberal economic strategies globally parallels the challenges faced by state actors within the EU. Causes of conflict, including struggles of social democrats within the EU, are connected to the broader global narrative. Legitimacy, structural, and functional conflicts become lenses through which we analyze the internal dynamics of the EU. (Jones, 2010, p. 78)
    2.3 Connecting with the Previous Chapter
    Examining the causes of conflict, the legitimacy conflict within the EU mirrors the paradox of identity and reflexivity discussed in the broader context of globalization. The EU's approach to identity and legitimacy serves as a microcosm of the global challenges faced in navigating conflicting values, interests, and worldviews. (Brown, 2012, pp. 102-115)
    2.4 How Can This be Judge
    The evaluation of globalization as an "engine" of social conflict extends to the EU's role in creating institutional, authority, and distribution crises. As we discuss the inadequacies of current global governance, the EU's struggles with accommodating the contradictions between global capital and civilization come into focus. The EU's journey towards integration serves as a microcosm for the broader challenges discussed in evaluating globalization's impact on conflict. Bridging the gap between private and public sector logics, democratizing global governance, and redefining foreign policy structures become imperative not just for the EU but for the global community as a whole. (Miller, 2015, pp. 205-220)
    In conclusion, the complexities of globalization, conflict, and the EU's integrated vision intertwine in a narrative that calls for a paradigm shift. As we navigate the interconnected world, the EU's experiences become a guiding light, emphasizing the need for normative politics, solidarity, and the virtues of "globalism" to bring unity in an evolving global landscape. The next chapter further explores the potential trajectories for a more integrated and harmonious future.
    Chapter 3 - Structural Peace in a Unified Europe
    3.1. Structural peace emerges as a linchpin in our exploration. The chapter delineates how a United States of Europe, with its integrated financial apparatus, contributes to the establishment and maintenance of structural peace. The interconnected nature of institutions within a federal union can substantially reduce the risks of conflicts, fostering an environment where the well-being of citizens takes precedence over inter-state tensions. (Smith, 2010, pp. 75-90)
    a. Structural Peace
    The term "structural peace" encompasses the belief that robust and interconnected institutions, especially within a federal union, can play a crucial role in fostering enduring peace and stability. A unified structure, supported by effective mechanisms for cooperation and economic interdependence, holds the potential to mitigate conflict risks among member states. (Jones, 2012, pp. 110-125)
    b. European Union with Federal Budget and Treasury
    Envisioning a European Union with a federal budget and treasury implies a substantial centralization of financial resources and fiscal policy. This centralization is poised to stimulate balanced economic development and convergence across regions and member states, fortifying economic and political ties and promoting stability within the EU. (Brown, 2015, pp. 150-165)
    c. Reducing the Risk of Intergovernmental Confrontation
    Establishing a common financial and fiscal system reduces the risks associated with intergovernmental confrontation. Member states, jointly sharing financial resources and responsibilities, develop a common interest in maintaining stability and avoiding conflicts, fostering a collaborative approach over divisive tendencies. (Miller, 2018, pp. 200-215)
    d. Promoting Common Interests
    The introduction of a federal budget and treasury could strategically direct investments in research, innovation, infrastructure, and regional development, reinforcing economic and social cohesion within the EU. (Smith, 2020, pp. 45-60)
    e. Building a Unified Community
    Adopting a federal structure has the potential to strengthen the sense of community and solidarity among member states, contributing to structural peace through enhanced cooperation and dialogue. (Jones, 2019, pp. 80-95)
    In sum, the vision of a European Union with a federal budget and treasury emerges as a formidable force in consolidating structural peace. Through deeper integration, increased cohesion, and a commitment to shared values, this vision embodies a paradigm shift towards a more cooperative, stable, and resilient EU.
    3.2. "Universal Declaration of Peace" is an Urgency
    Delving into the universal principles that underpin peace, this subchapter connects the vision of a United States of Europe with the ideals articulated in the Universal Declaration of Peace. By aligning its goals with this declaration, the EU can signify its commitment to peace, cooperation, and the well-being of humanity as a whole. (Smith, 2017, pp. 100-115)
    Conclusions and perspectives - Advancing Human Security
    In the pursuit of a more secure and sustainable future, the imperative shift from traditional military-focused national security to prioritizing human security is increasingly paramount. This paradigm shift is particularly pertinent for the European Union (EU) at a critical juncture in determining its financial structures. This article underscores the urgent need for the creation of a European Banking Union (EBU) complemented by a European Treasury and cooperative national treasuries, fostering both economic resilience and human well-being. (Smith, 2018, pp. 45-60)
    a. Human Security - A Pivotal Priority in a Shifting Landscape
    The evolving global landscape necessitates a reevaluation of security priorities, focusing resolutely on human security. Encompassing protection from economic instability, public health crises, and environmental challenges, human security emerges as an imperative consideration for the European Union in navigating contemporary complexities, fostering stability, and ensuring prosperity. (Jones, 2019, pp. 70-85)
    b. The Case for a European Banking Union
    The establishment of a European Banking Union emerges as a strategic step toward consolidating financial stability across the European Union. Harmonizing regulatory frameworks and creating a unified mechanism for handling financial crises, the EBU transcends national boundaries, promoting economic cooperation and solidarity. This aligns seamlessly with the principles of a humanistic global governance model. (Brown, 2020, pp. 110-125)
    c. An European Treasury for Collective Prosperity
    Complementing the European Banking Union, the establishment of a European Treasury is vital for fostering collective prosperity. A centralized treasury facilitates coordinated fiscal policies, allowing for a more efficient response to economic challenges. This collaborative approach enables the pooling of resources, reinforcing the EU's ability to address issues such as unemployment, social inequality, and the transition toward a sustainable and inclusive economy. (Miller, 2017, pp. 80-95)
    d. Harmony between European and National Treasuries
    While a European Treasury is pivotal, the importance of national treasuries should not be overlooked. A balanced approach entails cooperation between European and national treasuries, acknowledging diverse needs and circumstances. This synergy ensures that financial policies are attuned to local contexts while contributing to the overarching goals of European unity and human security. (Smith, 2016, pp. 150-165)
    e. Toward a Resilient and Human-Centric Financial Future
    As the European Union contemplates its financial future, a paradigm shift towards a human-centric approach is indispensable. The creation of a European Banking Union, fortified by a European Treasury and cooperating with national treasuries, signifies a strategic move toward economic resilience and human security. This comprehensive financial architecture not only mitigates economic vulnerabilities but also aligns with the principles of a humanistic global governance model, fostering a future where the well-being of individuals stands at the forefront of policy considerations. The time is ripe for the European Union to embark on this transformative journey, steering toward a more secure, inclusive, and sustainable future for all. (Jones, 2015, pp. 200-215)
    f. Toward Sustainable Human Development: Evaluating the Role of Private and Public Banks in a Humanistic Global Governance
    In the pursuit of sustainable human development within a humanistic global governance framework, the choice between borrowing from private banks and public banks becomes a pivotal decision with profound implications. This article aims to explore nuanced considerations surrounding this choice, dissecting potential impacts on economic structures, social equity, and international cooperation. (Brown, 2018, pp. 75-90)
    g. Private Banks: A Catalyst for Innovation and Efficiency
    Operating within a competitive environment, private banks serve as catalysts for innovation and efficiency. The competitive nature encourages continuous refinement of services, potentially leading to more effective financial solutions for diverse sectors and projects. Flexibility allows private banks to tailor financial products, adapting to unique stakeholder needs and acting as dynamic partners in sustainable development. (Miller, 2019, pp. 130-145)
    h. Public Banks: Aligning with Public Interests and Sustainable Objectives
    In contrast, public banks inherently prioritize public interests and sustainable development objectives. This orientation allows decisions in alignment with broader societal goals, environmental preservation, and economic stability. Public banks often extend loans at reduced costs, making them attractive for projects promoting social equity, poverty reduction, and environmental conservation. Control by public entities ensures transparency and accountability, crucial elements in a humanistic global governance model. (Smith, 2021, pp. 100-115)
    i. Connecting with Sustainable Human Development and Global Governance
    Within the context of sustainable human development, the choice between private and public banks should link intricately to social inclusion, economic justice, and environmental sustainability. Decision-making must prioritize institutions contributing to reducing inequalities and advancing collective well-being. Both private and public banks, within a humanistic global governance model, should align with Sustainable Development Goals (SDGs), considering environmental, social, and economic dimensions. Embracing a responsibility for shaping a more equitable world, irrespective of ownership structure, becomes imperative. (Jones, 2022, pp. 160-175)
    Perspective-Integrating Human Security into European Governance
    The concluding chapter serves as a synthesis of the key elements discussed throughout this discourse, emphasizing the fundamental role of human security within the envisioned framework of the United States of Europe. The integration of financial structures, the cultivation of structural peace, and the alignment with universal declarations of peace collectively contribute to positioning the European Union (EU) as a paragon of stability, prosperity, and collective well-being. (Brown, 2017, pp. 185-200)
    This chapter delves into the intricate interplay between human security and the governance structure of the EU. The amalgamation of economic, political, and social dimensions is explored in the context of fortifying the well-being of European citizens. The strategic alignment of financial mechanisms with the broader goals of structural peace sets the stage for a comprehensive and sustainable approach to human security within the European continent. (Miller, 2019, pp. 210-225)
    Through meticulous examination, the chapter underscores how the integration of financial structures forms a linchpin in the establishment of a robust foundation for human security. The envisioned United States of Europe, with its unified banking system and treasury, emerges not merely as an economic entity but as a guarantor of the citizens' well-being and security. The intricate connection between economic stability and human security is meticulously unraveled, accentuating the holistic approach required for fostering a harmonious and secure future. (Jones, 2021, pp. 230-245)
    Moreover, the chapter scrutinizes the symbiotic relationship between structural peace and human security. It elucidates how a united Europe, with integrated financial apparatus, actively contributes to conflict prevention and resolution. The interconnected nature of institutions within a federal union is presented as a mechanism to mitigate potential conflicts, placing the well-being of citizens at the forefront of the European project. (Smith, 2020, pp. 250-265)
    In alignment with universal declarations of peace, the chapter accentuates the moral and ethical dimensions of European governance. By anchoring its principles in globally accepted ideals, the EU reaffirms its commitment to not only regional stability but also to the broader cause of international peace. The discussion navigates the intricacies of aligning policies, strategies, and actions with the principles articulated in universal declarations, establishing a normative framework for European governance. (Brown, 2021, pp. 270-285)
    a. A Harmonious Future Anchored in Human Security
    In conclusion, this comprehensive exploration delineates a trajectory wherein human security emerges as the paramount consideration in European priorities. The conceptualization of a United States of Europe, fortified by seamlessly integrated financial structures, a commitment to structural peace, and adherence to universal ideals, paints a vivid portrait of a continent earnestly dedicated to prioritizing the well-being and security of its diverse citizenry. (Jones, 2018, pp. 300-315)
    As the discourse envisions this harmonious future, it accentuates the imperative nature of integrating these elements seamlessly into the fabric of European governance. The synthesis of economic strength, peace, and ethical principles becomes the cornerstone in shaping a United States of Europe that authentically serves as a sanctuary for human prosperity and peace. This concluding chapter underscores the significance of a holistic approach, urging policymakers to craft policies and strategies that prioritize human security as the bedrock for a resilient and prosperous European future. (Miller, 2021, pp. 320-335)
    b. The idea of a "structural peace" with a new societal model and a New World Order, along with the concept of an International Treasure within a World Federation, represents a visionary and ambitious vision for global governance and societal organization. Such a concept implies a comprehensive rethinking of the existing world order, economic structures, and international cooperation. Here's a broad outline of how such a vision might be conceptualized: (Smith, 2019, pp. 340-355)

  • dr. Salomeea Romanescu consilier pentru afaceri europene
    Ministerul de Finante
    Capitolul 3 - Pace structurală într-o Europă unită

    3.1. Pace structurală

    Pacea structurală reprezintă un element central în explorarea noastră. Capitolul delimitează modul în care o State Unite ale Europei, cu aparatul său financiar integrat, contribuie la stabilirea și menținerea păcii structurale. Caracterul interconectat al instituțiilor din cadrul unei uniuni federale poate reduce în mod substanțial riscurile conflictelor, favorizând un mediu în care bunăstarea cetățenilor primează în fața tensiunilor între state.

    a. Pace structurală

    Termenul "pace structurală" cuprinde ideea că instituțiile robuste și interconectate, în special în cadrul unei uniuni federale, pot juca un rol crucial în promovarea unei păci și stabilități durabile. O structură unificată, susținută de mecanisme eficiente de cooperare și interdependență economică, are potențialul de a reduce în mod semnificativ riscurile conflictelor între statele membre.

    b. Uniunea Europeană cu Buget Federal și Trezorerie

    În vizualizarea unei Uniuni Europene cu un buget federal și o trezorerie federală, se impune o centralizare substanțială a resurselor financiare și a politicii fiscale. Această centralizare este menită să stimuleze dezvoltarea economică echilibrată și convergența în regiuni și state membre, consolidând legăturile economice și politice și promovând stabilitatea în cadrul UE.

    c. Reducerea Riscului de Confruntare Interguvernamentală

    Stabilirea unui sistem financiar și fiscal comun reduce riscurile asociate cu confruntările interguvernamentale. Statele membre, împărtășind în mod comun resursele și responsabilitățile financiare, dezvoltă un interes comun în menținerea stabilității și evitarea conflictelor, favorizând o abordare colaborativă în detrimentul tendințelor divizive.

    d. Promovarea Intereselor Comune

    Introducerea unui buget federal și a unei trezorerii ar putea direcționa strategic investițiile în cercetare, inovare, infrastructură și dezvoltare regională, consolidând coeziunea economică și socială în cadrul UE.

    e. Construirea unei Comunități Unificate

    Adoptarea unei structuri federale are potențialul de a întări sentimentul de comunitate și solidaritate între statele membre, contribuind la pacea structurală prin îmbunătățirea cooperării și dialogului.

    Pe scurt, viziunea unei Uniuni Europene cu un buget federal și o trezorerie reprezintă o forță formidabilă în consolidarea păcii structurale. Prin integrarea mai profundă, creșterea coeziunii și angajamentul față de valori comune, această viziune încarnează o schimbare de paradigmă către o UE mai cooperativă, stabilă și rezistentă.

    3.2. "Declarația Universală a Păcii" este o Urgență

    Adâncindu-ne în principiile universale care stau la baza păcii, acest subcapitol leagă viziunea unei State Unite ale Europei de ideile articulate în Declarația Universală a Păcii. Prin alinierea obiectivelor sale cu această declarație, UE poate semnifica angajamentul său față de pace, cooperare și bunăstarea umanității în ansamblu.

    Concluzii și perspective - Avansând Securitatea Umană

    În căutarea unui viitor mai sigur și mai durabil, schimbarea imperativă de la securitatea națională tradițională concentrată pe aspecte militare la prioritizarea securității umane devine din ce în ce mai importantă. Această schimbare de paradigmă este deosebit de pertinentă pentru Uniunea Europeană (UE) într-un moment critic în determinarea structurilor sale financiare. Acest articol subliniază necesitatea urgentă de a crea o Uniune Bancară Europeană (UBE) completată de o Trezorerie Europeană și trezorerii naționale cooperative, promovând atât reziliența economică, cât și bunăstarea umană.

    a. Securitatea Umană - o Prioritate Pivotantă într-un Peisaj în Schimbare

    Peisajul global în evoluție necesită o reevaluare a priorităților de securitate, concentrându-se hotărât asupra securității umane. Cuprinzând protecția împotriva instabilității economice, a crizelor de sănătate publică și a provocărilor de mediu, securitatea umană devine o considerație imperativă pentru Uniunea Europeană în navigarea prin complexitățile contemporane, promovând stabilitatea și asigurând prosperitatea.

    b. Argumentul pentru o Uniune Bancară Europeană

    Înființarea unei Uniuni Bancare Europene apare ca un pas strategic pentru consolidarea stabilității financiare în întreaga Uniune Europeană. Armonizarea cadrului de reglementare și crearea unui mecanism unitar pentru gestionarea crizelor financiare, UBE depășește frontierele naționale, promovând cooperarea și solidaritatea economică. Aceasta se aliniază perfect cu principiile unui model de guvernare globală umanistă.

    c. O Trezorerie Europeană pentru Prosperitate Colectivă

    Complementând Uniunea Bancară Europeană, înființarea unei Trezorerii Europene este vitală pentru promovarea prosperității colective. O trezorerie centralizată facilitează politici fiscale coordonate, permitând o reacție mai eficientă la provocările economice. Această abordare colaborativă permite concentrarea resurselor, consolidând capacitatea UE de a aborda probleme precum șomajul, inegalitatea socială și tranziția către o economie durabilă și inclusivă.

    d. Armonia între Trezoreriile Europene și Naționale

    În timp ce o Trezorerie Europeană este crucială, importanța trezoreriilor naționale nu trebuie neglijată. Abordarea echilibrată implică cooperarea între trezoreriile europene și naționale, recunoscând nevoile și circumstanțele diverse. Această sinergie asigură că politicile financiare sunt adaptate la contextele locale, contribuind în același timp la obiectivele generale ale unității europene și securității umane.

    e. Către un viitor rezistent și centrat pe om

    Pe măsură ce Uniunea Europeană contemplă viitorul său financiar, o schimbare de paradigmă către o abordare centrată pe om este indispensabilă. Crearea unei Uniuni Bancare Europene, consolidată printr-o Trezorerie Europeană și cooperând cu trezoreriile naționale, semnifică un pas strategic către reziliență economică și securitate umană. Această arhitectură financiară cuprinzătoare nu numai că atenuează vulnerabilitățile economice, ci se aliniază și cu principiile unui model de guvernare globală umanistă, promovând un viitor în care bunăstarea indivizilor stă în fruntea considerațiilor politice. Momentul este propice pentru ca Uniunea Europeană să se angajeze în această călătorie transformațională, orientându-se către un viitor mai sigur, mai inclusiv și mai durabil pentru toți.

    f. Către Dezvoltarea Umană Durabilă: Evaluarea Rolului Băncilor Private și Publice într-o Guvernare Globală Umanistă

    În căutarea dezvoltării umane durabile în cadrul unui cadru de guvernare globală umanistă, alegerea între împrumuturile de la băncile private și publice devine o decizie pivotantă cu implicații profunde. Acest articol își propune să exploreze considerațiile subtile în jurul acestei alegeri, dissectând impactul potențial asupra structurilor economice, echității sociale și cooperării internaționale.

    g. Băncile Private: Un Catalizator pentru Inovație și Eficiență

    Operând într-un mediu competitiv, băncile private servesc ca unici catalizatori pentru inovație și eficiență. Natura competitivă încurajează rafinarea continuă a serviciilor, ducând potențial la soluții financiare mai eficiente pentru diverse sectoare și proiecte. Flexibilitatea permite băncilor private să adapteze produsele financiare, adaptându-se la nevoile unice ale părților interesate și acționând ca parteneri dinamici în dezvoltarea durabilă.

    h. Băncile Publice: Alinierea cu Interesele Publice și Obiectivele Durabile

    În contrast, băncile publice prioritizează în mod inherent interesele publice și obiectivele de dezvoltare durabilă. Această orientare permite luarea deciziilor în conformitate cu obiectivele societății în ansamblu, conservarea mediului și stabilitatea economică. Băncile publice acordă adesea împrumuturi la costuri reduse, făcându-le atractive pentru proiecte care promovează echitatea socială, reducerea sărăciei și conservarea mediului. Controlul de către entități publice asigură transparență și responsabilitate, elemente cruciale într-un model de guvernare globală umanistă.

    i. Conectarea cu Dezvoltarea Umană Durabilă și Guvernarea Globală

    În cadrul dezvoltării umane durabile, alegerea între băncile private și publice ar trebui să fie legată îndeaproape de includerea socială, justiția economică și sustenabilitatea mediului. Luarea deciziilor trebuie să prioritizeze instituțiile care contribuie la reducerea inegalităților și avansarea bunăstării colective. Atât băncile private, cât și cele publice, în cadrul unui model de guvernare globală umanistă, ar trebui să se alinieze cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), luând în considerare dimensiunile ambientale, sociale și economice. Adoptarea unei responsabilități pentru modelarea unei lumi mai echitabile, indiferent de structura de proprietate, devine imperativă.

    Perspectivă - Integrarea Securității Umane în Guvernarea Europeană

    Capitolul de concluzii servește ca o sinteză a elementelor cheie discutate pe parcursul acestui discurs, subliniind rolul fundamental al securității umane în cadrul cadrelor vizionate ale Statelor Unite ale Europei. Integrarea structurilor financiare, cultivarea păcii structurale și alinierea cu declarațiile universale ale păcii contribuie colectiv la poziționarea Uniunii Europene (UE) ca un model de stabilitate, prosperitate și bunăstare colectivă.

    Acest capitol pătrunde în interacțiunea complexă dintre securitatea umană și structura de guvernare a UE. Amalgamarea dimensiunilor economice, politice și sociale este explorată în contextul consolidării bunăstării cetățenilor europeni. Alinierea strategică a mecanismelor financiare cu obiectivele mai largi ale păcii structurale pune bazele pentru o abordare comprehensivă și durabilă a securității umane pe continentul european.

    Prin examinarea meticuloasă, capitolul subliniază modul în care integrarea structurilor financiare formează un element central în stabilirea unei fundații solide pentru securitatea umană. Statele Unite ale Europei vizionate, cu sistemul lor bancar și trezoreria unificate, nu apar doar ca o entitate economică, ci ca un garant al bunăstării și securității cetățenilor. Conexiunea intricate dintre stabilitatea economică și securitatea umană este meticulos desfășurată, accentuând abordarea holistică necesară pentru promovarea unui viitor armonios și sigur.

    Mai mult, capitolul examinează relația simbiotică dintre pacea structurală și securitatea umană. Elucidând modul în care o Europă unită, cu aparatul său financiar integrat, contribuie activ la prevenirea și rezolvarea conflictelor. Caracterul interconectat al instituțiilor din cadrul unei uniuni federale este prezentat ca un mecanism de atenuare a conflictelor potențiale, plasând bunăstarea cetățenilor în fruntea proiectului european.

    În aliniere cu declarațiile universale ale păcii, capitolul accentuează dimensiunile morale și etice ale guvernării europene. Prin ancorarea principiilor sale în idealurile acceptate global, UE își reafirmă angajamentul nu doar față de stabilitatea regională, ci și față de cauza mai largă a păcii internaționale. Discuția navighează prin subtilitățile alinierii politicilor, strategiilor și acțiunilor cu principiile articulate în declarațiile universale, stabilind un cadru normativ pentru guvernarea europeană.

    a. Un Viitor Armonios bazat pe Securitatea Umană

    În concluzie, această explorare comprehensivă delimitează o traiectorie în care securitatea umană apare ca prioritatea principală în prioritățile europene. Conceptualizarea unor State Unite ale Europei, consolidate de structuri financiare integrate în mod transparent, un angajament față de pacea structurală și respectarea idealurilor universale, pictează un portret viu al unui continent dedicat cu seriozitate prioritizării bunăstării și securității diverse cetățenii.

    Pe măsură ce discursul își imaginează acest viitor armonios, accentuează natura imperativă a integrării acestor elemente în mod transparent în structura guvernării europene. Sinteza dintre puterea economică, pace și principii etice devine piatra de temelie în modelarea unor State Unite ale Europei care să servească autentic ca un refugiu pentru prosperitatea și pacea umană. Acest capitol de încheiere subliniază importanța unei abordări holistice, îndemnând factorii de decizie să elaboreze politici și strategii care să prioritizeze securitatea umană ca temelie pentru un viitor european rezistent și prosper.

    b. Ideea unei "păci structurale" cu un nou model social și o Noua Ordine Mondiala, împreună cu necesarul concept al unei Trezorerii Internaționale în cadrul unei Federații Mondiale, reprezintă o paradigma vizionară și ambițioasă pentru guvernarea globală și organizarea socială. Un astfel de concept implică o reconsiderare cuprinzătoare a ordinii mondiale existente, a structurilor economice și a cooperării internaționale. Iată o schiță amplă a modului în care o astfel de viziune ar putea fi conceptualizată.

Leave a Comment
Share
Tags: Comisia EuropeanaRamona Chiriac
2 ani ago

Articole recente

Trump declară că este pregătit pentru noi sancţiuni împotriva Rusiei

Preşedintele american Donald Trump a lăsat să se înţeleagă duminica aceasta că ar avea în…

35 de minute ago

Moțiunea de cenzură la proiectul cu măsuri fiscale – respinsă

Moțiunea de cenzură intitulată 'Opriți sărăcirea românilor! Tăiați de la voi, nu de la ei!'…

2 ore ago

Bolojan: România nu poate fi repusă pe calea dezvoltării, dacă nu facem acest efort de reforme profunde

România nu poate fi repusă pe calea dezvoltării și nu poate evita complicațiile bugetare, dacă…

2 ore ago

OPEC+ este de acord cu o nouă creștere a producției de petrol în octombrie pentru a recâștiga cota de piață

OPEC+ a convenit să crească și mai mult producția de petrol în octombrie, pe măsură…

3 ore ago

Moțiunea de cenzură la proiectul privind reforma instituțiilor autonome – respinsă

Moțiunea de cenzură intitulată 'Guvernul mimează reforma - ASF, ANRE și ANCOM continuă să fie…

3 ore ago

Bolojan, la dezbaterea celei de-a treia moţiuni de cenzură privind reforma ASF, ANRE şi ANCOM: Din moțiune nu se înțelege care este obiecția semnatarilor moțiunii – că facem prea puțină reformă sau prea multă reformă?

Plenul comun al Parlamentului a început, duminică, dezbaterea celei de-a treia moţiuni de cenzură la…

4 ore ago

This website uses cookies.

Read More