Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
Refuz
Sectorul bancar românesc își menține profitabilitatea peste valoarea medie din Europa, însă se prevede o reducere a rezultatelor financiare în baza unei serii de provocări viitoare, potrivit Raportului de analiză a convergenței “România – Zona Euro MONITOR” nr. 12/2023 – Final de pandemie și economii care rezistă la șocul Războiului.
După șocurile induse de criza pandemică și de agravarea situației geopolitice din
regiune în urma conflictului din Ucraina, sectorul bancar a reușit să își mențină o poziție financiară și prudențială adecvată, fără a transmite sau amplifica riscuri la nivelul sectorului real.
Raportul precizează: “Turbulențele recente observate în cadrul sectoarelor bancare din SUA și Europa nu au avut reverberații asupra sectorului bancar românesc. Cu toate acestea, se impune vigilență în monitorizarea potențialelor efecte de rundă secundă, având în vedere interacțiunile complexe existente între sistemele financiare la nivel internațional.
Turbulențele menționate au apărut ca urmare a deteriorării veniturilor operaționale ale unor instituții de credit (pe fondul creșterii costurilor de finanțare sau a riscurilor
reputaționale), efectelor negative ale marcării la piață a unei proporții însemnate de
active financiare cu venituri fixe și maturități mari sau derulării activității pe baza unor modele de afaceri defectuoase.
Temerea repetării unei crize financiare a contribuit la o reacție negativă a piețelor internaționale de capital. Capitalizarea adecvată a instituțiilor de credit a permis intervenția băncilor centrale pentru sprijinirea cu lichiditate a băncilor afectate de respectivele turbulențe, iar noul cadru de rezoluție implementat după Marea Criză Financiară a permis intervenția rapidă a autorităților, contribuind astfel la ameliorarea îngrijorărilor deponenților și investitorilor.
Perspectivele pentru anul 2023 corespund cu o încetinire a activității economice și o
persistență a inflației ridicate la nivelul țărilor europene. În condițiile în care procesul de diminuare a ratelor de dobândă este așteptat să înceapă de abia în anul 2024, este probabil ca acest an să fie caracterizat de presiuni asupra sustenabilității serviciului datoriei sectorului real.
Pe fondul acumulării unor vulnerabilități în cadrul sectorului bancar românesc și după avertizarea publicată de Secretariatul CERS în luna septembrie 2022, referitoare la creșterea riscurilor la adresa stabilității financiare din Uniunea Europeană, Banca
Națională a României a recomandat unor instituții de credit autohtone să nu distribuie dividende din profitul exercițiului financiar al anului 2022. Această acțiune a avut ca scop consolidarea capitalizării, în vederea gestionării adecvate a turbulențelor care se pot manifesta în viitorul apropiat. Anterior, rata solvabilității scăzuse într-un mod accentuat, de la un maxim de 25,1 la sută în luna decembrie 2020 (când Recomandarea CERS 2020/7 de nedistribuire a dividendelor era în vigoare), până la 21,5 la sută în luna septembrie 2022 (nivel inferior celui anterior crizei COVID-19), aspect determinat și de reluarea distribuirii de dividende (inclusiv din profiturile anterior reținute) după expirarea recomandărilor CERS.
Pe lângă vulnerabilitățile recurente ale sectorului bancar românesc (cum ar fi strânsa
legătură dintre sectorul bancar și sectorul guvernamental), menținerea unor condiții
macroeconomice nefavorabile în anul 2023 ar putea conduce la deteriorarea calității
activelor financiare pe fondul creșterii riscului de credit, cât și la persistența unor efecte negative asociate riscului de piață.
În contextul investițiilor continue ale băncilor pentru digitalizare și a conflictului geopolitic din regiune, riscul operațional (inclusiv riscul cibernetic) este evaluat ca fiind în creștere de către comunitatea bancară, existând eforturi în vederea creșterii rezilienței din această perspectivă.
Încrederea în sectorul bancar s-a menținut ridicată, în pofida unor evenimente excepționale, cu posibile efecte mai puțin dezirabile, precum izbucnirea conflictului din Ucraina și boicotarea băncilor austriece după votul nefavorabil al Austriei acordat
României cu privire la aderarea la spațiul Schengen. Deși pe piața locală există filiale ale unor grupuri bancare ce activează pe piața din Rusia sau Ucraina, iar Austria este țara cu prezența cea mai ridicată a băncilor cu capital străin din România (cu o cotă de piață de circa 23 la sută), cele două evenimente nu au determinat o creștere a riscului de finanțare și a riscului reputațional în cazul filialelor din România ale acestor bănci. Deși volatilitatea surselor de finanțare a fost una redusă, lichiditatea instituțiilor de credit a cunoscut o înrăutățire în anul 2022, cu un cuantum al operațiunilor de injecție de lichiditate de la BNR similar cu cel observat în anul 2009, în timpul crizei financiare globale, pe fondul politicii de gestiune fermă a lichidității promovate de BNR pentru controlul inflației.
Aceste evoluții au fost reflectate și în cadrul principalilor indicatori de lichiditate (LCR de 209,1 la sută, NSFR de 166,3 la sută în septembrie 2022), care au cunoscut o scădere în perioada recentă, însă valorile acestora au continuat să se mențină peste mediile ponderate la nivel european (LCR de 162,5 la sută, NSFR de 126,9 la sută în luna septembrie 2022).
Profitabilitatea sectorului bancar s-a menținut robustă în anul 2022, însă
perspectivele sunt mai pesimiste pentru perioada următoare. Indicatorii ROA
(1,5 la sută, decembrie 2022) și ROE (16,6 la sută, decembrie 2022) plasează
România în topul european din această perspectivă. Cea mai importantă sursă a
profitabilității sectorului bancar autohton, veniturile nete din dobânzi, au o pondere
de circa 3 la sută în totalul activelor, dublu față de media europeană (Grafic 5.1).
Această diferență are la bază capacitatea mai mare de generare a veniturilor din dobânzi în cazul băncilor din România.
Cheltuielile cu dobânzile au fost relativ egale în cazul sectorului bancar local și cel
european în perioada 2019-2021, excepție făcând anul 2022 – când costul finanțării
a crescut de o manieră accentuată în România. Veniturile nete din comisioane s-au
menținut la un nivel marginal superior față de cel înregistrat în UE.
Principalele categorii de cheltuieli operaționale (cheltuielile administrative și cele de
personal) aferente sectorului bancar autohton au fost mai ridicate în termeni relativi
(în raport cu activele) față de media europeană în perioada analizată, însă indicatorul
ROA s-a menținut semnificativ peste media europeană în baza compensării acestora de veniturile operaționale în creștere.
În perioada următoare, se conturează o serie de provocări la adresa profitabilității
sectorului bancar, pe fondul continuării creșterii costurilor de finanțare (cu precădere în cazul depozitelor la termen), a deteriorării calității activelor (sub influența creșterii ratelor de dobândă și a unui cadru macroeconomic care ar putea afecta cererea agregată, cu efecte adverse asupra situațiilor financiare ale societăților nefinanciare), reducerea creditării noi în condițiile înăspririi standardelor de creditare ale băncilor și a unei înclinații mai reduse spre consum și investiții.
Solvabilitatea sectorului bancar românesc se plasează favorabil în cadrul unor
comparații europene, nivelul ratei fondurilor proprii totale (21,5 la sută, septembrie
2022) menținându-se peste media europeană (18,9 la sută, septembrie 2022).
Impactul negativ asupra fondurilor proprii totale dat de marcarea la piață a instrumentelor de datorie evaluate la valoarea justă a fost parțial compensat de încorporarea profitului interimar pentru o serie de instituții de credit, precum și de creșterea fondurilor proprii de nivel II.
Solvabilitatea și lichiditatea sunt pozitiv influențate de expunerea semnificativă față de sectorul guvernamental. Reversul acestei conectivități ridicate cu statul constă în
întărirea riscului de concentrare, dar și a riscului de rata dobânzii.
Perspectivele asupra solvabilității sunt influențate de expirarea graduală a prevederilor tranzitorii ale cadrului de reglementare, adoptate ca răspuns al autorităților de reglementare la pandemia COVID-19 (pachetul CRR Quick Fix).
Începând cu anul 2023, este așteptat ca rata fondurilor proprii totale să se reducă cu aproximativ 2 puncte procentuale până la disiparea totală a dispozițiilor tranzitorii CRR Quick Fix. În plus, transpunerea integrală a cadrului Basel III în legislația europeană ar putea conduce la creșterea cerințelor de capital, cu impact direct asupra indicatorilor de adecvare a capitalului.
În ultimii ani, legătura dintre bănci și sectorul guvernamental s-a accentuat, fiind cea
mai ridicată din UE, aspect reflectat de raportul dintre soldul titlurilor de stat și al
creditelor acordate administrației centrale și locale raportat la cuantumul activelor
bancare. Conexiunea presupune expuneri directe (titluri și credite, 22,4 la sută,
decembrie 2022, Grafic 5.2), cât și expuneri create prin garanții aferente creditelor
acordate de bănci sectorului real. Soldul creditelor „Prima casă”/„Noua casă” se ridică la 4,5 la sută din totalul activelor (decembrie 2022), iar cel al creditelor acordate companiilor nefinanciare cu garanții de stat (de ex.: IMM Invest, IMM Invest Plus etc.) la 2,6 la sută, în creștere odată cu declanșarea pandemiei, când statul a inițiat măsuri de sprijin a firmelor prin garantarea împrumuturilor acestora.
Deținerile de titluri de stat contribuie la îmbunătățirea indicatorilor de solvabilitate (prin ponderile reduse de risc) sau lichiditate, dar expun sectorul bancar la riscul de concentrare și de rata dobânzii, în cazul ajustării ascendente a randamentelor, dacă incertitudinilor economice și geopolitice persistă. Cea mai mare parte a portofoliului de titluri este evaluat la valoare justă prin alte elemente ale rezultatului global (61,6 la sută, decembrie 2022), cu impact direct asupra fondurilor proprii, respectiv asupra solvabilității. Totuși, ponderea ridicată a finanțării asigurate prin depozite la vedere (slab remunerate) conferă o bună capacitate a instituțiilor de credit de finanțare a datoriei suverane în condițiile menținerii unei marje pozitive intre nivelul mediu al cupoanelor titlurilor de stat și costul mediu de finanțare.
Calitatea activelor s-a îmbunătățit, rata creditelor neperformante (NPL) diminuându-se marginal, pe fondul creșterii creditării, dar și al curățării bilanțiere. Valoarea indicatorului (2,65 la sută, decembrie 2022) reflectă continuarea tendinței de convergență către media europeană, dar într-un ritm mai temperat.
În prezent, calitatea activelor, reflectată de rata NPL și gradul de acoperire cu
provizioane, amplasează sectorul bancar din România în zona de risc scăzut, conform
Autorității Bancare Europene. Din perspectiva principalelor categorii de credite, rata
NPL în România este superioară mediilor europene, fiind însă ușor mai redusă în cazul creditelor acordate IMM (Grafic 5.3). Creditele din portofoliul băncilor din România cu cea mai ridicată rată NPL sunt cele acordate companiilor nefinanciare (cu precădere cele garantate cu imobile comerciale), spre deosebire de UE, unde creditele IMM consemnează cea mai ridicată rată NPL. În privința gradului de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, România este în cea mai bine poziționată în clasamentului european (65,4 la sută, decembrie 2022) și depășește semnificativ valorile medii europene pentru toate categoriile de credite, ceea ce reflectă prudența băncilor în contextul economic și geopolitic actual”.
Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de referinţă la un interval cuprins între…
Ionuţ Aurică a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,…
Valentin Ionescu (foto stânga), Președintele Institutului de Studii Financiare (ISF) și Ieronim Ștefan (dreapta), coordonatorul…
Serviciul Geofizic al Academiei Ruse de Științe a publicat pe canalul său de Telegram foto…
Robert Cosmin Până a fost numit Director General Adjunct al SAI Muntenia Invest, pentru un…
Emiratele Arabe Unite (EAU) vor începe, cu acordul Israelului, construcţia unei conducte importante ce va…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
Se reține:
"se prevede o reducere a rezultatelor financiare în baza unei serii de provocări viitoare"
si
"Solvabilitatea și lichiditatea sunt pozitiv influențate de expunerea semnificativă față de sectorul guvernamental. "
Expunere semnificativă față de sectorul guvernamental?
E chiar colosala!
Si ny vad cum solvabilitatea și lichiditatea sunt pozitiv influențate!
merci,