Incertitudinea este tema definitorie a perspectivelor riscurilor globale în 2026, potrivit Raportului privind riscurile globale 2026, dat publicității cu ocazia Forumului de la Davos.
Respondenții Sondajului privind percepția riscurilor globale (GRPS) au evaluat negativ perspectivele globale pe termen scurt și lung, 50% dintre respondenți anticipând perspective turbulente sau furtunoase în următorii doi ani, procentul crescând la 57% dintre respondenți în următorii 10 ani (Figura 1).
Alți 40% și, respectiv, 32% consideră că perspectivele globale sunt instabile pe o perioadă de doi și, respectiv, zece ani, doar 1% anticipând o perspectivă calmă pentru fiecare orizont de timp.
Pe măsură ce riscurile globale continuă să crească în amploare, interconectivitate și viteză, anul 2026 marchează o eră a concurenței. Pe măsură ce mecanismele de cooperare se destramă, guvernele retrăgându-se din cadrele multilaterale, stabilitatea este amenințată. Se conturează un peisaj multipolar contestat, în care confruntarea înlocuiește colaborarea, iar încrederea – moneda cooperării – își pierde valoarea, potrivit Raportului.
Concluziile GRPS din acest an arată o creștere a preocupărilor pe termen scurt față de anul trecut, cu o creștere de 14 puncte procentuale a respondenților care au ales o perspectivă turbulentă sau furtunoasă pentru următorii doi ani. În schimb, comparativ cu anul trecut, se înregistrează o îmbunătățire de cinci puncte procentuale în următoarele 10 ani în aceste două categorii (de la 62% anul trecut la 57% anul acesta), cu o ușoară creștere a respondenților care aleg o perspectivă calmă sau stabilă (cu trei puncte procentuale) sau o perspectivă instabilă (cu două puncte procentuale).
* Multilateralismul este în declin
Sistemul multilateral este sub presiune. Scăderea încrederii, diminuarea transparenței și a respectului pentru statul de drept, împreună cu protecționismul accentuat, amenință relațiile internaționale de lungă durată, comerțul și investițiile și sporesc tendința de conflict. Confruntarea geoeconomică este prioritară pentru respondenți și a fost selectată ca fiind riscul principal care ar putea declanșa o criză globală semnificativă în 2026 de către 18% dintre respondenți, urcând două poziții față de anul trecut (Figura 2).
Acesta este urmat de conflictul armat între state, selectat de încă 14% dintre respondenți.
Într-o lume deja slăbită de rivalități crescânde, lanțuri de aprovizionare instabile și conflicte prelungite cu risc de extindere regională, o astfel de confruntare are consecințe sistemice, deliberate și de anvergură globală, sporind fragilitatea statelor. Importanța centrală a confruntării geoeconomice în peisajul riscurilor globale nu se limitează la 2026, respondenții selectând-o ca fiind principalul risc pe o perioadă de doi ani (până în 2028, Figura 3), urcând cu opt poziții față de anul trecut.
Confruntarea geoeconomică amenință nucleul economiei globale interconectate.
* Riscurile economice se intensifică
Riscurile economice, luate în ansamblu, înregistrează cele mai mari creșteri în clasament în următorii doi ani, deși anul trecut se aflau pe poziții relativ joase. Recesiunea economică și inflația au urcat cu opt poziții, ajungând pe locul 11 și, respectiv, 21, cu o creștere similară pentru spargerea bulei speculative, care a urcat cu șapte poziții, ajungând pe locul 18 (Figura 4).
Recesiunea economică a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale scorului de gravitate în comparație cu rezultatele de anul trecut, fiind depășită doar de confruntarea geoeconomică. În următorii doi ani, preocupările crescânde legate de sustenabilitatea datoriei, combinate cu potențialele bule economice – într-un context de intensificare a confruntării geoeconomice – ar putea prevesti o nouă fază de volatilitate, care ar putea destabiliza și mai mult societățile și întreprinderile.
* Riscurile tehnologice sunt în creștere, în mare parte necontrolate
Evoluțiile tehnologice și inovațiile noi generează oportunități, cu beneficii potențiale enorme în domenii precum sănătatea, educația, agricultura și infrastructura, dar duc și la apariția de noi riscuri în diverse domenii, de la piața muncii la integritatea informațiilor și sistemele de arme autonome. Dezinformarea și informațiile eronate și nesiguranța cibernetică s-au clasat pe locul 2 și, respectiv, pe locul 6 în perspectiva pe doi ani. Efectele negative ale IA reprezintă riscul cu cea mai mare creștere în clasament de-a lungul timpului, trecând de la locul 30 în perspectiva pe doi ani la locul 5 în perspectiva pe 10 ani. În următorul deceniu, IA ar putea avea un impact asupra piețelor muncii, societăților și securității globale.
În schimb, efectele negative ale tehnologiilor de frontieră, care trec de la locul 33 în clasamentul pe doi ani la locul 25 în clasamentul pe 10 ani (Figura 5), rămân relativ scăzute în ansamblu.
Salturi cuantice explorează modul în care accelerarea tehnologiilor cuantice poate oferi oportunități semnificative societăților și economiilor, de la îmbunătățirea preciziei și vitezei modelării climatice și meteorologice până la descoperirea de noi medicamente. Cu toate acestea, progresele în domeniul cuanticii riscă să devină o altă fațetă a rivalității strategice, a bifurcației economice și a polarizării politice.
* Societățile sunt la limită
Polarizarea socială și politică în creștere intensifică presiunile asupra sistemelor democratice, pe măsură ce mișcările sociale, culturale și politice extremiste pun la încercare reziliența instituțională și încrederea publicului. Prevalența crescândă a narațiunilor de tipul „străzile împotriva elitelor” reflectă deziluzia tot mai profundă față de structurile tradiționale de guvernare, mulți cetățeni simțindu-se excluși din procesele de luare a deciziilor politice și fiind din ce în ce mai sceptici cu privire la capacitatea politicilor de a aduce îmbunătățiri tangibile în ceea ce privește nivelul de trai. Inegalitatea a fost selectată de respondenți ca fiind cel mai interconectat risc global pentru al doilea an consecutiv, urmată îndeaproape de recesiunea economică (Figura 6).
În paralel, dezinformarea și informațiile eronate, aflate pe locul al doilea în intervalul de doi ani, sub confruntarea geoeconomică, rămân o preocupare globală acută. Pe măsură ce bogăția continuă să se concentreze în mâinile câtorva, în timp ce presiunile asupra costului vieții rămân ridicate, economiile permanent în formă de K devin un risc, punând sub semnul întrebării contractul social și finanțarea acestuia.
* Preocupările de mediu sunt deprioritizate pe termen scurt
Concluziile GRPS sugerează o prioritizare sporită a riscurilor non-ecologice în raport cu cele ecologice, comparativ cu anii precedenți. În perspectivele pentru următorii doi ani, majoritatea riscurilor de mediu au înregistrat o scădere în clasament, fenomenele meteorologice extreme trecând de la locul 2 la locul 4, iar poluarea de la locul 6 la locul 9. Schimbările critice ale sistemelor terestre și pierderea biodiversității și colapsul ecosistemelor au înregistrat, de asemenea, o scădere, cu șapte și, respectiv, cinci poziții, și se află în jumătatea inferioară a listei de riscuri din acest an în perspectiva pe doi ani. Toate riscurile de mediu au înregistrat, de asemenea, o scădere a scorului de gravitate pentru orizontul de timp de doi ani, comparativ cu rezultatele de anul trecut. Cu alte cuvinte, nu numai că clasamentul lor a scăzut în raport cu alte categorii de riscuri, dar s-a produs și o schimbare absolută în ceea ce privește preocupările legate de mediu. În următorii 10 ani, riscurile de mediu și-au păstrat clasamentul ca fiind cele mai grave riscuri, fenomenele meteorologice extreme fiind identificate ca fiind riscul principal, iar jumătate din primele 10 riscuri fiind de natură ecologică (Figurile 7 și 10).
În GRPS din acest an, respondenții au fost întrebați și despre percepția lor asupra perspectivelor globale pe categorii de risc: social, tehnologic, de mediu, economic și geopolitic. În următorul deceniu, riscurile de mediu au fost percepute cu cel mai mare pesimism dintre toate categoriile de risc studiate, aproape trei sferturi dintre respondenți selectând o perspectivă turbulentă sau furtunoasă (Figura 8).
* Se conturează o nouă ordine competitivă
În această perioadă de transformare geoeconomică, alianțele sunt remodelate, iar reziliența piețelor și a instituțiilor care au apărut în urma Conferinței de la Bretton Woods din 1944 este pusă la încercare. Protecționismul, politica industrială strategică și influența activă a guvernelor asupra lanțurilor de aprovizionare critice sunt semnale ale unei lumi din ce în ce mai competitive. În GRPS din acest an, 68% dintre respondenți descriu mediul politic global din următorii 10 ani ca o „ordine multipolară sau fragmentată în care puterile medii și mari contestă, stabilesc și aplică reguli și norme regionale”, o creștere de patru puncte procentuale față de anul trecut (Figura 9).
Doar 6% dintre respondenți se așteaptă la o revigorare a ordinii internaționale unipolare anterioare, bazată pe reguli.
Tendința crescândă către politici mai introvertite și mai conflictuale a creat o incertitudine și mai mare cu privire la viitorul multilateralismului. Pe măsură ce națiunile acordă prioritate intereselor naționale în detrimentul acțiunilor colective, apar întrebări presante cu privire la capacitatea comunității internaționale de a face față provocărilor comune, cum ar fi schimbările climatice, sănătatea globală și stabilitatea economică, precum și de a genera creșterea locală necesară pentru prosperitatea și stabilitatea internă. În acest context în continuă evoluție, leadershipul global și valorile care vor sta la baza următoarei faze a cooperării internaționale sunt probleme care rămân nerezolvate.
Raportul susține: “Cu toate acestea, istoria ne amintește că ordinea poate fi restabilită dacă națiunile aleg colaborarea strategică chiar și în contextul concurenței. Viitorul nu este o cale unică și fixă, ci o serie de traiectorii posibile, fiecare depinzând de deciziile pe care le luăm astăzi ca comunitate globală. Provocările evidențiate în GRPS – care includ șocuri geopolitice, schimbări tehnologice rapide, instabilitate climatică, incertitudine economică și impactul lor colectiv asupra societăților – subliniază atât amploarea riscurilor cu care ne confruntăm, cât și responsabilitatea noastră comună de a modela viitorul”.
| Știri BVB