Rareş Bogdan spune că şefii PNRR de la Bruxelles întreabă cât mai au de gând românii să mintă cu privire la PNRR; “Domnul Boloș ne minte, domnul Ciolacu ne minte…Nu le puteți spune oamenilor acestora să nu ne mai mintă cu PNRR?”

O doamnă care supervizează PNRR-ul în România, l-a întrebat pe europarlamentarul Rareş Bogdan cât mai au de gând autorităţile române să mintă în legătură cu PNRR.

Întrebat de Antena 3 cum se vede de la Bruxelles ceea ce se întâmplă în aceste momente în România, Rareş Bogdan a spus: „Vă spun o chestiune în exclusivitate, că mi-a crăpat obrazul de rușine. O doamnă foarte importantă pentru PNRR, cea care supervizează PNRR-ul în România, mi-a spus „domnul Bogdan, mai aveți de gând, voi, românii, să mințiți? Domnul Boloș ne minte, domnul Ciolacu ne minte, domnul care a fost înainte ministrul Finanțelor ne-a mințit? Nu le puteți spune oamenilor acestora să nu ne mai mintă cu PNRR? Pentru că sunteți rușinea Europei, pe ultimele locuri”, a răspuns Bogdan.

Comisia Europeană a criticat Guvernul României, printr-o scrisoare transmisă recent, pentru stagnarea Planului Național de Redresare și Reziliență. O notă de informare trimisă de Marcel Boloș către toate ministerele, obținută de Digi24, arată cum oficialii de la Bruxelles cer explicații pentru întârzierile de la București și spun că modificările propuse de autoritățile de la București, în multe domenii, sunt nerealiste.

Documentul subliniază că Executivul ar fi putut să construiască cel puțin 15 spitale, în loc de 13 câte au fost anunțate, și nu arată deloc flexibilitate în privința reformelor din sectorul energetic.​

Unele dintre cele mai mari probleme ridicate de oficialii europeni sunt în sectorul energetic. Mai exact, reforma decarbonizării – închiderea minelor pe cărbune.

Conform celor asumate în PNRR, România trebuie să închidă centralele pe cărbune până la finalul acestui an, ceea ce include capacitățile de la Complexul Energetic Oltenia (Rovinari, Turceni), CET Craiova și CET Govora. ​Ministerul Energiei a propus însă amânarea acestei măsuri până în 2029, pe motiv că nu există suficiente grupuri pe gaz care să înlocuiască capacitățile de producție a energiei pe cărbune. Potrivit documentului consultat de Digi24, Comisia Europeană spune însă că ministerul nu a oferit dovezi suficiente pentru a demonstra că există probleme privind aprovizionarea.

Într-un răspuns pentru Digi24, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că Ministerul Energiei a transmis către CE o analiză în care explică de ce este nevoie de amânarea termenelor de închidere a termocentraelor și a carierelor de lignit, subliniind că măsura este necesară din cauze independente de voința României.

„Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Ministerul Energiei, împreună cu Dispecerul Energetic Național și Complexul Energetic Oltenia, a transmis Comisiei Europene o amplă analiză tehnică, justificând necesitatea amânării termenelor de închidere a termocentralelor și carierelor de lignit, din cauze independente de voința României (creșterea explozivă a prețului pentru turbinele pe gaz, ca urmare a declanșării războiului din Ucraina, creșterea deficitului de energie în regiunea noastră, lipsa interconexiunilor la nivel european). Acești factori determină provocări pentru adecvanța sistemului energetic național și pentru prețul energiei pe piața regională”, a explicat Burduja. Ministrul a mai precizat că angajamentul privind decarbonizarea rămâne valabil, dar arată că este nevoie de o renegociere și va utiliza „toate argumentele tehnice și juridice pe care le avem la dispoziție, având convingerea că România va beneficia de o evaluare corectă și completă din partea Comisiei Europene.”

Problemele nu se limitează doar la energie, potrivit Digi 24. În domeniul sănătății, Comisia cerut Guvernului să explice de ce nu se mai pot construi toate cele 24 de spitale promise inițial și a subliniat că puteau fi duse la bun sfârșit, conform bugetului alocat, cel puțin 15, în loc de 13 cât a anunțat ministrul Marcel Boloș.​ De asemenea, oficialii europeni arată că Guvernul s-a contrazis în declarații. Asta pentru că, în urmă cu două luni, în februarie, Executivul spunea ca doar 11 spitale au progresat și ar putea fi gata până la anul. „Reducerea obiectivului privind construcția de unități spitalicești noi, la 13, ar trebui să conducă și la o reducere proporțională a bugetului alocat. Ar trebui să fie furnizate și explicații suplimentare cu privire la justificarea circumstanțelor obiective (probleme juridice neprevăzute, creșteri ale costurilor din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare etc). În plus, pe logica revizuirii anterioare a PNRR, ar fi trebuit păstrat un număr de 15 unități spitalicești, pentru a menține valoarea alocării”, se mai arată în documentul citat.

Un alt minister criticat de Comisia Europeană este cel al Mediului. S-au cerut explicații suplimentare pentru că ministerul vrea să păstreze în PNRR proiecte despre care Comisia spune că sunt slabe șanse să fie îndeplinite. Întârzieri sunt la realizarea celor 26 de sisteme privind reciclarea deșeurilor, prin care autoritățile promiteau să recicleze 8 miliarde de ambalaje anual, o reformă de 220 milioane de euro.

Guvernul nu a lămurit Comisia nici în privința investițiilor de la CFR. Mai exact, Ministerul Transporturilor a cerut creșterea prețurilor pentru contractele derulate cu mai mult de 50%, cât era posibil inițial, pe motiv că s-au scumpit materialele de construcții. Acum, oficialii UE cer și la acest capitol dovezi suplimentare. S-au cerut explicații și de la Ministerul Agriculturii pentru proiectele privind panourile fotovoltaice, de la Ministerul Muncii legat de tichetele de muncă oferite lucrătorilor casnici, dar și de la Ministerul Educației privind educația timpurie și măsurile luate pentru copiii din zonele defavorizate.

România nu a mai atras bani din PNRR de la finalul anului 2023. Din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate României, autoritățile de la București au atras puțin peste 9 miliarde, asta deși planul european se încheie anul viitor.