Războiul a adus lumea în pragul unei crize alimentare – CNN

Svein Tore Holsether, Președinte și director executiv al Yara International, spune că lumea se îndreaptă spre o criză alimentară care ar putea afecta milioane de oameni, scrie CNN.

Prețurile record ale gazelor naturale au forțat compania pe care o conduce, producătorul de îngrășăminte Yara International, să-și reducă producția de amoniac și uree în Europa la 45% din capacitate. Cu mai puține dintre aceste două ingrediente agricole esențiale, el se așteaptă la efecte secundare pentru aprovizionarea globală cu alimente.

“Problema nu este dacă vom avea o criză alimentară. Este cât de mare va fi acea criză”, a declarat Holsether pentru CNN Business.

La două săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina, prețurile produselor agricole cheie produse în regiune au crescut vertiginos. Cea mai mare problemă este grâul. Livrările din Rusia și  Ucraina, care împreună reprezintă aproape 30% din comerțul global cu grâu, sunt acum în pericol. Prețurile globale ale grâului au atins un maxim istoric la începutul acestei săptămâni.

O altă problemă majoră este accesul la îngrășăminte. Este esențial pentru ca fermierii să-și atingă obiectivele de producție pentru culturi şi nu a fost niciodată mai scump, deoarece exporturile din Rusia se opresc. Producția în Europa a scăzut, de asemenea, din cauza creșterii prețului gazelor naturale, un ingredient cheie în îngrășămintele pe bază de azot, cum ar fi ureea.

Situația este un semnal de alarmă pentru experții mondiali. Costul porumbului, al boabelor de soia și al uleiurilor vegetale a crescut și el.

Miniștrii agriculturii din țările G7 au declarat vineri că „rămîn hotărâți să facă ceea ce este necesar pentru a preveni și a răspunde unei crize alimentare”. Dar, temându-se de lipsă, țările se opresc din a exporta, ceea ce ar putea lăsa în cele din urmă mai puțină hrană pentru cei care au nevoie.

Egiptul tocmai a interzis exportul de grâu, făină, linte și fasole pe fondul preocupărilor tot mai mari cu privire la rezervele de alimente din cel mai populat stat din lumea arabă. Indonezia a înăsprit, de asemenea, restricțiile la export pentru uleiul de palmier, care este o componentă a uleiului de gătit, precum și a produselor cosmetice și a unor produse ambalate precum ciocolata. Este cel mai mare producător de acest produs din lume.

Miniștrii G7 au cerut țărilor să „și mențină piețele alimentare și agricole deschise și să se protejeze împotriva oricăror măsuri restrictive nejustificate asupra exporturilor lor”.

„Orice creștere suplimentară a prețurilor la alimente și volatilitatea pe piețele internaționale ar putea amenința securitatea alimentară și nutriția la scară globală, în special printre cei mai vulnerabili care trăiesc în medii cu securitate alimentară scăzută”, au spus aceștia într-un comunicat.

Și țările occidentale cu acces mai mare la agricultură vor fi afectate. Consumatorii de acolo au fost deja afectaţi de prețurile mai mari, iar situația este pe cale să se deterioreze și mai mult.

Rusia, Ucraina și aprovizionarea globală cu alimente

Chiar înainte ca Rusia să declanșeze un război în Ucraina, sistemul alimentar global era tensionat. Lanțurile de aprovizionare limitate și fenomenele meteorologice imprevizibile – adesea rezultatul schimbărilor climatice – au împins deja prețurile alimentelor la cel mai ridicat nivel din aproximativ un deceniu. Accesibilitatea a fost, de asemenea, o problemă după ce pandemia a lăsat milioane de oameni fără muncă.

Numărul persoanelor aflate în pragul foametei a crescut la 44 de milioane de la 27 de milioane în 2019, a anunțat luna aceasta Programul Alimentar Mondial al ONU.

Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care joacă ambele roluri cruciale în sistemul atent calibrat al producției alimentare globale, va înrăutăți situația.

Prețurile globale ale grâului au scăzut de la nivelurile record din ultimele zile, dar rămân ridicate. Se așteaptă ca acestea să rămână așa ceva timp, potrivit analistului de mărfuri de la Rabobank Carlos Mera.

Sezonul de plantare a grâului, care urmează să înceapă în Ucraina, va fi perturbat de lupte. Nu este clar că vor fi destui fermieri care să cultive pământul, pe măsură ce oamenii din țară se luptă cu ruşii – sau dacă vor putea accesa mașini și alte produse esențiale care ar ajunge de obicei prin porturile Mării Negre.

„Este greu de ghicit dacă Ucraina va putea exporta ceva pentru restul acestui an, sau anul viitor, sau în viitorul apropiat”, a spus Mera. Țara reprezintă, de asemenea, jumătate din toate exporturile de ulei de floarea soarelui.

Aducerea produselor din Rusia pe piața mondială a devenit, de asemenea, mai dificilă, pentru că firmele nu vor să rişte să încalce sancțiuni sau să se ocupe de logistica călătoriilor în apropierea unei zone de război.

Rusia și Ucraina servesc drept coș de pâine pentru țările din Orientul Mijlociu, Asia de Sud și Africa sub-sahariană care depind de importuri. Astfel, mulți vor fi afectaţi puternic.

„Orice întrerupere majoră a producției și exporturilor de la acești furnizori va duce fără îndoială la creșterea prețurilor și la erodarea siguranței alimentare a milioane de oameni”, a anunţat Sistemul de Informații al Pieței Agricole într-un raport recent.

Costurile îngrășămintelor cresc

Criza trece dincolo de grâu și uleiuri. Rusia, împreună cu aliatul său Belarus, este, de asemenea, un exportator major de îngrășăminte necesare pentru plantarea unei game largi de culturi. Dar în acest moment, toată lumea le evită.

„Nimeni nu vrea să atingă un produs rusesc în acest moment”, a spus Deepika Thapliyal, expert în îngrășăminte la Independent Commodity Intelligence Services. „Dacă te uiți la toți comercianții, toți cumpărătorii, ei sunt foarte speriați”.

Prețul gazelor naturale exacerbează problema. Producătorii de îngrășăminte din afara Rusiei și Belarusului au nevoie de gaz pentru a face produse pe bază de azot, cum ar fi ureea, care este folosită la însămânțarea culturilor pentru a crește randamentul și chiar pentru a le promova culoarea verde profund.

Holsether, CEO-ul Yara, a spus că unele costuri au devenit prea mari pentru a menține operațiunile la scară. Nu este sigur când producția europeană va fi din nou la capacitate maximă.

„Există o mare parte a industriei care riscă să nu poată livra produse fermierilor și asta va avea un impact destul de rapid asupra recoltelor”, a spus el.

Fermierii sunt motivați chiar acum să plătească ceea ce au nevoie pentru a obține îngrășăminte, deoarece prețurile produselor lor cresc și ele. Totuși, nu toată lumea are această opțiune. Ureea s-a tranzacționat la aproape de 1.000 de dolari pe tonă metrică, de aproximativ patru ori mai mare decât prețul de la începutul anului 2021, potrivit Chris Lawson, șeful de îngrășăminte la CRU Group.

Țările fără producție internă de îngrășăminte pot avea, de asemenea, dificultăți să o acceseze, cu consecințe uriașe pentru sistemul alimentar global.

„Nu poți cultiva câmpuri masive de grâu, orz sau soia fără îngrășământ”, a spus Johanna Mendelson Forman, profesor la Universitatea Americană, specializată în război și hrană. Fermierii din Mexic, Columbia și Brazilia sunt deja îngrijorați de penurie, a adăugat ea.

Consecințele

Miniștrii agriculturii G7 au declarat vineri că țările lor vor apela la ajutorul umanitar acolo unde pot pentru a atenua consecințele războiului. Dar pot fi, de asemenea, afectați de lipsa de provizii și creșterea prețurilor.

„Dacă câmpurile ucrainene rămân nelucrate anul acesta, agențiile de ajutor precum a noastră vor fi forțate să aprovizioneze noi piețe pentru a compensa pierderea unora dintre cele mai bune grâuri din lume”, a declarat David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, potrivit Washington Post, săptămâna aceasta. „A face acest lucru va avea un cost foarte ridicat”, a mai spus el.

Beasley a menționat că grâul ucrainean a fost esențial pentru hrănirea populațiilor din alte țări care se confruntă cu conflicte, inclusiv Afganistan, Sudan și Yemen.
„Marea majoritate a grâului este folosită pentru consumul uman, iar asta este de neînlocuit”, a spus Mera de la Rabobank.
Cu toate acestea, chiar și țările dezvoltate vor simți efectele unei crize alimentare. Accesibilitatea alimentelor este o problemă pentru cumpărătorii cu venituri mai mici de pretutindeni, a subliniat Mendelson Forman.

„Suntem obișnuiți cu un sistem globalizat de comerț pentru a obține tot felul de soiuri de alimente”, a spus ea. „Oamenii vor vedea consecinţele în buzunarele lor și în magazinele alimentare”.