de Dan Pălăngean
Regiunea București-Ilfov figurează în topul regiunilor europene NUTS 2 ca PIB/locuitor calculat în 2022 la paritatea puterilor de cumpărare standard, potrivit datelor publicate recent de Eurostat. Precizăm că este vorba despre date semidefinitive (PIB-ul este revizuit sistematic și rămâne „bătut în cuie” la doi ani după anul calendaristic la care se referă iar valorile prezentate au fost ajustate în funcție de nivelul prețurilor din fiecare țară).
Notă metodologică: NUTS 2 este clasificarea de bază la nivelul UE pentru politicile regionale (abrevierea vine din lb. engleză – Nomenclature of territorial units for statistics și reprezintă un standard european implementat în 2003). De la 1.01.2021 există 92 NUTS 1 (regiuni socio-economice majore, 4 în cazul României), 242 NUTS 2 (8 la noi) și 1.166 NUTS 3 (diviziuni administrative mai mici pentru diagnoză specifică, cele 41 de județe și Bucureștiul în cazul României).
Pentru simplificare, am prezentat clasamentul după orașele cunoscute publicului larg și nu după denumirea regională, inclusă în anumite cazuri în paranteză. Menționăm că datele pentru cele mai cele bogate trei regiuni în funcție de PIB/locuitor sunt disproporționat de ridicate din motive speciale.
În cazul Luxemburgului, aflat între Franța, Germania și Belgia, rezultatul economic este obținut în foarte mare măsură de cetățeni din țările vecine dar se raportează doar la populația rezidentă iar PIB-ul celor două regiuni irlandeze este majorat artificial prin raportarea performanțelor unor multinaționale bazate aici pentru avantaje fiscale sau mutate după Brexit din motive de oportunitate.
Este posibil ca nivelul de trai existent în două din cele trei regiuni de tip NUTS 2 ale Irlandei să fie mult mai apropiat decât s-ar părea de cel din regiunea capitalei noastre dar, foarte probabil, în Luxemburg se ajunge la o situație mai bună. Oricum, regiunea capitalei României se află într-o companie selectă privește situația materială a locuitorilor, ceea ce este suprinzător.
Una peste alta, nu e puțin lucru ca Bucureștiul să apară după Hamburg sau Copenhaga și peste Munchen, Amsterdam sau Paris. Totodată, destul de departe de capitale mai cunoscute pe plan internațional, precum Viena (142%), Berlin (122%), Madrid (117%), Roma (110%), Lisabona (102%) sau Atena (90%) și cu mult mai bine decât principalul oraș al colegilor de val de aderare, Sofia (97%).
Desigur, este vorba despre o medie statistică regională și nu despre o realitate care să acopere majoritatea locuitorilor dar locul ocupat apare drept remarcabil, chiar dacă se disting în același context alte trei capitale din fostul bloc socialist. Praga a depășit Bruxelles-ul (capitala de facto a UE) iar Varșovia și Budapesta ne urmează destul de aproape, fiind situate peste Viena datorită nivelului mai scăzut al prețurilor de consum.
Din păcate, locul foarte bun ocupat de capitala unei țări plecate de la cel mai mic PIB/locuitor la momentul aderării, este însoțit de valori cu mult mai reduse în toate celelalte regiuni, față de care discrepanța este majoră. De altfel, cuplul București-Ilfov se află pe post de insulă de bunăstare în mijlocul regiunii Sud-Muntenia, unde nivelul PIB/loc. este de peste trei ori mai redus (57%), ceea ce ar trebui să dea de gândit (păstrând proporțiile, se poate face trimitere la situația din Luxemburg, dar nu ar fi doar cazul nostru între fostele state socialiste).
Restul României figurează între 46% (atenție, scădere de la 48% în 2020) pentru regiunea Nord-Est (județele Iași, Vaslui, Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău) și 78% în cazul regiunii Vest (Timișoara, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara). Adică undeva între un sfert din nivelul de trai „capitalist” în primul caz și doar 44% în cel de al doilea. Pentru conformitate, precizăm și valorile consemnate de regiunile Sud-Vest Oltenia (57%), Sud-Est (60%), Nord-Vest (70%) și Centru (71%).
| Știri BVB