Miniştrii apărării din ţările membre NATO s-au reunit miercuri la Bruxelles pentru a analiza modalităţile de consolidare a sprijinului lor pentru Ucraina, dar şi pentru a îmbunătăţi riposta Alianţei, după mai multe incursiuni ruseşti în spaţiul aerian european, relatează France Presse, potrivit Agerpres.
La sosirea la sediul NATO, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a încurajat ţările europene şi Canada să contribuie mai mult la sprijinul pentru Ucraina, în cadrul programului PURL. Această iniţiativă, lansată de Washington, permite Kievului să cumpere arme americane finanţate de europeni.
“Pacea se obţine când eşti puternic, nu când foloseşti fraze măreţe sau dai lecţii. Se obţine când ai capacităţi reale şi solide pe care adversarii le respectă”, a declarat Hegseth.
Presată să contribuie şi ea la acest program, Franţa refuză să o facă pentru moment. Noua titulară a Ministerului franez al Apărării, Catherine Vautrin, care participă miercuri pentru prima dată la o reuniune a NATO, nu a abordat subiectul la sosirea sa la Bruxelles.
“Sper să rămâneţi mai mult timp” (în funcţie), i-a spus Mark Rutte fără ironie, prezentându-i-l pe Pete Hegseth.
Predecesorul său, Bruno Le Maire, a fost ministru doar pentru o zi, între 5 şi 6 octombrie.
Miniştrii NATO vor, de asemenea, să analizeze modalităţile în care Alianţa ar putea să răspundă într-un mod mai ferm la noile provocări reprezentate de dronele Rusiei.
“Cum putem face mai mult pentru a proteja NATO împotriva acestor noi evoluţii”, a explicat miercuri secretarul general Mark Rutte, referindu-se la principala temă de pe agenda reuniunii.
Intruziunea a aproximativ 20 de drone ruseşti în spaţiul aerian al Poloniei în septembrie a obligat NATO să doboare trei dintre ele, o premieră de la crearea organizaţiei în 1949. Câteva zile mai târziu, avioane de vânătoare NATO au escortat trei bombardiere MiG-31 ruseşti în afara spaţiului aerian al Estoniei, după o intruziune care a durat 12 minute, un record.
Această reacţie de urgenţă a fost urmată de lansarea operaţiunii “Eastern Sentry” (“Santinela Estică”) pentru a consolida supravegherea flancului estic al Alianţei.
Dar mai multe ţări apreciază că este necesar să se facă mai mult pentru a îmbunătăţi răspunsul, disponibilizând mai multe mijloace, potrivit unor diplomaţi.
În acest sens, NATO intenţionează să-şi rafineze regulile de angajament, conferind mai multă flexibilitate comandamentului său militar. Ideea este de a simplifica regulile care se bazează pe sisteme diferite şi care limitează uneori capacitatea de acţiune a comandamentului militar al Alianţei.
“Când lucrurile se complică, când avioanele F-35 sunt în zbor, trebuie să vă asiguraţi că toată lumea înţelege clar care sunt regulile”, a explicat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans.
Uniunea Europeană, ai cărei miniştri ai apărării se vor reuni miercuri seara după reuniunea NATO, a propus crearea unui “zid” anti-drone pentru a face faţă acestei probleme.
NATO este favorabil ideii, a asigurat secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, adăugând că aceasta trebuie să se facă în bună înţelegere cu Alianţa Nord-Atlantică. NATO trebuie să o pună în practică şi să indice UE ce trebuie făcut, a afirmat un diplomat.
Miniştrii apărării din cadrul NATO se vor întâlni, de asemenea, cu omologul lor ucrainean, Denis Şmîgal, pentru un dineu de lucru şi o reuniune a Grupului de contact privind Ucraina. Va fi o ocazie pentru ministrul ucrainean de a reaminti ţărilor Alianţei necesitatea de a consolida sprijinul pentru ţara sa.
În cadrul programului PURL, Kievul a primit deja două tranşe de ajutor în valoare de aproximativ două miliarde de dolari din partea Ţărilor de Jos şi mai multor state scandinave.
Germania şi Canada s-au angajat să finanţeze încă două tranşe, fiecare cu 500 de milioane de dolari, iar Kievul speră că încă două tranşe vor fi finalizate în curând.
Mark Rutte a evocat miercuri “noi anunţuri”.
Preşedintele american Donald Trump ia în considerare să permită livrarea de rachete Tomahawk cu rază mai lungă de acţiune către Ucraina şi urmează să se întâlnească vineri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
“Această decizie vine de la Casa Albă, dar considerăm că armele cu rază lungă de acţiune sunt esenţiale pentru Ucraina şi ar avea un impact clar”, a declarat miercuri ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen.
| Știri BVB