Reuters: Investitorii văd deodată riscuri excesive în Europa Centrală şi de Est

Pieţele financiare în mod normal predictibile din Europa Centrală şi de Est (CEE) sunt deodată dinamice, regiunea confruntându-se cu cele mai diverse riscuri economice şi geopolitice din ultimele decenii, iar investitorii internaţionali încep să le urmărească atent, se arată într-o analiză realizată de Reuters.

UE se confruntă cu o criză a migranţilor la frontierele estice, iar blocul comunitar susţine că este alimentată de Belarus, tensiunile dintre Ucraina şi Rusia răbufnesc din nou, Bruxellesul este blocat într-o dispută cu guvernele din Polonia şi Ungaria privind statul de drept şi democraţia, iar România nu are guvern.

Investitorii au privit mult timp regiunea ca pe un fel de hibrid, unde puteau beneficia de ratele scăzute ale dobânzilor din UE, dar zona nu era deplin în afara orbitei Rusiei, în special la periferie.

Cea mai recentă serie de evenimente este imposibil de compartimentat, chiar dacă sunt importante pentru cei care urmăresc evoluţiile de pe pieţe creşterea semnificativă a inflaţiei şi majorarea numărului de cazuri de COVID-19.

Forintul ungar, zlotul polonez, leul românesc, rubla rusească şi rubla din Belarus sunt cinci dintre cele opt monede cu cele mai slabe performanţe pe plan global luna aceasta, iar pieţele bursiere din Europa de Est au cea mai slabă evoluţie de peste un an.

“Bine aţi revenit pe pieţele emergente”, este titlul unui raport al JPMorgan referitor la sporirea presiunilor în regiune, după ani de calm relativ, potrivit Agerpres.

Mii de migranţi încearcă de luni de zile să ajungă în Uniunea Europeană dinspre Belarus. Situaţia a degenerat în ultimele săptămâni, iar mai multe mii de persoane au rămas blocate la frontiera polonezo-belarusă, provocând tensiuni importante între Minsk, susţinut de Moscova, şi Bruxelles.

Europenii acuză regimul preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko de faptul că a orchestrat acest aflux de migranţi – majoritatea provenind din Orientul Mijlociu – eliberându-le vize, ca să se răzbune pentru sancţiunile occidentale.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat luni Rusia cu privire la orice nouă “acţiune agresivă” la frontiera cu Ucraina, unde în ultimele zile au fost observate mişcări “importante şi neobişnuite” de trupe ruseşti.

România încă încearcă să încropească un guvern, în timp ce apelurile la separatism din Bosnia reprezintă un avertisment al revenirii conflictelor etnice în Balcani.

“Vedem efecte asupra majorităţii activelor”, a explicat Viktor Szabo, de la firma de investiţii abrdn, făcând referire la deprecierea monedelor din Ucraina şi Rusia şi a unor bonduri guvernamentale din regiune.

Deşi tensiunile geopolitice au dominat ştirile, analistul Manik Narain de la UBS avertizează asupra deteriorării semnificative a fundamentelor economice din Europa Centrală şi de Est.

Creşterea importurilor şi problemele din lanţurile de aprovizionare în sectoare cheie de export, cum ar fi producţia auto, vor duce probabil în Polonia la primul deficit al balanţei comerciale din 2012. Disputa îndelungată cu Bruxellesul ar putea fi costisitoare, dacă nu va fi rezolvată, a declarat Narain.

JPMorgan estimează că deteriorarea poziţiilor conturilor curente implică adâncirea deficitelor în Polonia, Cehia şi Ungaria, ceea ce ar duce la deprecierea suplimentară a monedelor şi, alături de creşterea preţului la gaze cu 300% anul acesta, ar alimenta inflaţia şi ar forţa băncile centrale să majoreze în continuare dobânzile.

“Dacă deteriorarea balanţei de plăţi se dovedeşte de lungă durată, ne aşteptăm la o volatilitate valutară mai ridicată în regiune”, se arată în raportul JPMorgan.

Şi costurile de împrumut vor creşte. În prezent, inflaţia în cele trei mari economii din CEE – Polonia, Cehia şi Ungaria – este în medie de aproximativ 6,5%. Dacă sfârşeşte prin a se stabili între 3-5%, randamentele obligaţiunilor pe 10 ani în regiune ar putea atinge 3,9% – 5,2% – un nivel mult mai ridicat decât în ultimii ani.

Lyubka Dushanova, specialist la State Street Global Advisors, consideră că băncile centrale din CEE trebuie să acţioneze, deoarece pierderea credibilităţii în lupta cu inflaţia provoacă slăbiciunea pieţei.

“Este dificil să distilezi tensiunile geopolitice de cadrul macroeconomic. Vom vedea probabil o perioadă dificilă în regiune”, a apreciat Dushanova.