-
Europa se grăbește să găsească un răspuns la acțiunile SUA, într-o săptămână în care Trump l-a răsturnat pe liderul Venezuelei și a amenințat că va prelua controlul asupra Groenlandei cu forța militară.
-
În ultimii ani, regiunea a rămas în urma celorlalte regiuni la nivel economic și geopolitic.
-
Printre principalii detractori ai Europei se numără președintele SUA, Donald Trump, și Casa Albă.
Pe măsură ce anul 2026 începe cu câteva cutremure geopolitice neașteptate, Europa pare complet nepregătită să facă față răsturnării vechilor reguli – și noii ordini mondiale – create de președintele SUA Donald Trump, scrie CNBC într-o analiză.
La mai puțin de o săptămână de la începutul noului an, SUA nu numai că l-au destituit pe liderul venezuelean Nicolas Maduro și au amenințat Columbia, Iranul, Cuba și Mexicul, dar și-au îndreptat atenția către preluarea teritoriului danez Groenlanda, posibil prin utilizarea forței militare, amenințând însăși structura și viitorul NATO.
Apoi, mai este și Ucraina, unde eforturile liderilor europeni din această săptămână de a consolida garanțiile de securitate într-un potențial acord de pace pentru a pune capăt războiului par nesemnificative, în timp ce alte potențiale preluări teritoriale atrag atenția globală.
Considerată în mare parte „Lumea Veche” de restul globului, Europa pare să fi rămas cu mult în urma altor blocuri de putere la mai multe niveluri, cu economia sa în declin și izolarea sa geopolitică – și aparenta sa impotență – în contrast puternic cu superputerile regionale în ascensiune, precum SUA, Rusia și China, scrie CNBC.
Analistii spun că este un moment periculos pentru Europa și ordinea internațională existentă, întrucât ordinea internațională bazată pe reguli stabilite este distrusă.
„Ce s-a întâmplat în Venezuela și acum se vorbește despre Groenlanda, Cuba sau Columbia, intrăm într-adevăr într-un teritoriu necunoscut și trebuie să fim extrem de atenți”, a declarat miercuri pentru CNBC Wang Huiyao, fondatorul și președintele Centrului pentru China și Globalizare din Beijing.
„Comunitatea internațională trebuie să colaboreze acum și probabil să oprească acest tip de abordare unilaterală. Este un semnal de alarmă pentru țările europene atât de strâns aliate cu SUA, care au realizat brusc că baza lor fundamentală a fost erodată și a fost cu adevărat pusă la încercare.”
* Europa simte pericolul
Nu există nicio îndoială că Europa este conștientă de problemele cu care se confruntă, având în vedere atât pericolele războiului în curs din Ucraina și acordul de pace greu de atins, cât și posibilitatea reală a unei confruntări cu SUA în legătură cu Groenlanda, care aparține Danemarcei, membră a UE și NATO.
Liderii europeni s-au reunit marți pentru a discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina, dar au și emis o declarație prin care resping orice ambiții teritoriale americane asupra insulei arctice, insistând: „Groenlanda aparține poporului său. Danemarca și Groenlanda, și numai ele, pot decide asupra chestiunilor care le privesc.”
Miercuri dimineață a urmat o serie de negocieri diplomatice tensionate, ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot declarând că a vorbit cu secretarul de stat american Marco Rubio. Politicianul francez a afirmat că Rubio „a exclus posibilitatea ca ceea ce s-a întâmplat în Venezuela să se întâmple și în Groenlanda”.
Rubio le-ar fi spus luni parlamentarilor, în cadrul unei ședințe închise la Capitol Hill, că administrația Trump nu intenționează să invadeze Groenlanda, ci să o cumpere de la Danemarca, a raportat marți seara Wall Street Journal.
Între timp, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat marți pentru CNBC că administrația ia în considerare „o serie de opțiuni” pentru a achiziționa Groenlanda, inclusiv „utilizarea armatei americane”.
Groenlanda și Danemarca au solicitat o întâlnire cu Rubio pentru a discuta intențiile SUA. Luni, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a avertizat că „dacă SUA vor decide să atace o altă țară NATO, totul se va opri”.
Criză existențială?
Nu este prima dată când parteneriatul transatlantic pare instabil sub conducerea lui Trump, președintele abia reușind să-și ascundă disprețul față de deficiențele percepute ale Europei în ultimii ani, în special în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, investițiile și performanțele economice.
În decembrie, SUA au avertizat în noua sa Strategie de Securitate Națională (NSS) că regiunea se confruntă cu uitarea. Trump a numit apoi liderii europeni „slabi” și a spus că regiunea „se degradează”.
Oficialii europeni au răspuns la comentariile lui Trump cu iritare, dar întrebarea incomodă era dacă SUA aveau dreptate.
În NSS, SUA au enumerat economia în declin a Europei, politicile de migrație și „pierderea identităților naționale și a încrederii în sine” ca motive de îngrijorare pentru continent. Apoi a avertizat că țările europene se confruntă cu „dispariția civilizației” și a pus sub semnul întrebării dacă acestea pot „rămâne aliați de încredere”.
Ian Bremmer, fondatorul și președintele companiei de consultanță în domeniul riscurilor politice Eurasia Group, a declarat pentru CNBC că Washingtonul nu doar că a spus Europei ceea ce aceasta știa deja, ci și ceea ce încerca deja să remedieze.
„Ștergerea civilizației” sună ofensator, dar mulți lideri europeni – din Franța, Germania, Italia – au ridicat preocupări similare de ani de zile. De fapt, politica UE în materie de migrație s-a înăsprit considerabil de la abordarea de deschidere a [fostei cancelare Angela] Merkel”, a declarat el pentru CNBC.
„Diferența esențială este că europenii doresc să abordeze aceste și alte provocări prin consolidarea Europei, nu prin destrămarea ei”, a spus Bremmer.
„Liderii europeni văd lucrurile așa cum sunt”, a adăugat el.
„Dacă Washingtonul nu mai este aliniat cu Europa în ceea ce privește valorile pe care europenii le consideră esențiale, atunci Statele Unite nu mai pot fi considerate un aliat. Aceasta este o criză existențială pentru alianța transatlantică… Ce sunt dispuși europenii să facă în această privință este o cu totul altă problemă.”
| Știri BVB